O reverenţă domnului Penescu - LiterNet la 1.000 de săptămâni

Ne-am cunoscut (este un fel de-a zice, căci n-am dat niciodată mâna [gest actualmente prohibit], nici n-am avut ocazia să stăm facie ad faciem) prin tizul meu parţial, anume a.l.ş., - "Rac", ca şi mine,-n ciuda... leonităţii sale, ceea ce mi-a şi inspirat acest distih:
"Fără pricină" (cum ar fi pus Nichita), acesta-mi trimisese, în 2005, octombrie 14, de Sfânta Cuvioasa Parascheva (!), o cartolină cu, pe avers, faimoasa montgolfieră a celor doi faimoşi fraţi "balonarzi".

I-am replicat numaidecât, în stihuri (stihuri, nici eu nu ştiu de ce,-n hexagoneză):

Astfel s-a urzit, dintr-una-ntr-alta, un text franco-român absurd, (cvasi)erudit şi humoristic, ameninţând să ia, cu timpul, proporţiile unei filade, - vocabul de obârşie neogreacă, semnificând "broşură", "cărţulie", "teanc de file".

Nu, însă, proporţiile (reduse) ar fi contat, în cazul nostru, cât faptul că o carte (în manuscris sau tipărită) e un obiect autonom... Unde, oare, s-o adăpostim? Cine să-i fie ambalajul, cutia, "lada" care s-o încapă (tiparniţele fiindu-ne, mai mult sau mai puţin, financiarmente prohibite). Prin urmare, care o fi "lada" dispusă a ne-adăposti filada?

Or, iată-l intrând, acum, în scenă (sau, mai degrabă, în... culise), pe unul dintre cunoscuţii sau prietenii-prieteni ai lui a.l.ş. E vorba de Răzvan Penescu.

Mai corect domnul cu acelaşi nume, Răzvan fiind un gentleman din cap pâ-nă-n picioare, - care avea a-i oferi filadei noastre un foarte generos azil, dându-i alura unei cărţi aievea, adică tridimensională, cu filele uşor îngălbenite, rugoase, "foşnitoare" şi vetuste, ca şi (diacriticele lipsă) un aer de epocă nostalgic-revolută.

Ăsta a fost debutul, la LiterNet, al meu (în tandem cu regretatul a.l.ş.):



Mulţumiri postume acestuia din urmă...

Ca şi, nu una singură, ci sute (ale mele, ca şi ale multor "LiterNeţi") domniei sale domnului Penescu, - leagănul căruia, ca şi al lui Baudelaire (cf., în Les Fleurs du Mal, La Voix), se va fi sprijinit de-o bibliotecă, de unde biblioteca însăşi pe care, azi, o poartă-n spate...

Pe 31 decembrie 2020, LiterNet a împlinit 1.000 de săptămâni / 7.000 de zile de la lansare. Aşteptăm poveşti despre întâlnirea voastră cu LiterNet în word, cu diacritice, pe adresa [email protected], până pe 15 ianuarie 2021. 

Dacă v-am fost importanţi în vreuna din clipele vieţii voastre, faceţi o postare despre LiterNet pe reţelele sociale şi taguiţi un număr de prieteni egal cu numărul de ani care au trecut de când v-aţi întâlnit cu LiterNet. Ca să daţi la rândul vostru mai departe ceea ce a fost făcut să circule la cît mai multă lume. (Redacţia LiterNet)