Home

Home
Cititi-ne pe FacebookUrmati-ne pe TwitterFeed RSS gratuit

Spacer

Atelier LiterNet  Sageata  Proză scurtă  Sageata  Miscellanea

Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro

Trompetă într-un parc, la Berlin


Horia Marinescu

05.07.2005
TextText mai micText mai mare
Versiune imprimabila Adauga cu AddThis
Articolul anterior din rubrică
Articolul urmator din rubrică
Aici în Berlin primăvara e tot mai verde şi mai crudă cu mine, as ieşi pe străzi, ca un teenager tembel şi boem, să stau la soare şi să nu fac nimic. Luni am vizitat-o pe Ileana, amica lui Gerhard, care stă la Käthe Kollwitz Platz, unul din locurile minunate din Prenzlauer Berg. Era pe la cinci, după ora de vară, şi soarele nu mai bătea decât într-un singur colţ al parcului acela mare. Era, probabil nu întâmplător, colţul cu nisip şi leagăne pentru copii. Dar nu doar o lădiţă cu nisip, ci o plajă, în toată regula. Şi toată lumea se adunase acolo: părinţi tineri, simpatici, "globalizaţi" (Ileana îmi spune ca acolo trăiesc la grămada francezi, români, turci, berlinezi băştinaşi...), toţi strânşi în colţul acela de parc, ca un colţ de staţiune, pe vremuri, când la mare încă era frumos când mergeai.

Tolăniţi pe statuia lui Käthe Kollwitz cântau trei ţigani români, eram sigur că nu puteau fi decât români, nu ştiu de ce. Jazz-ul lor vesel şi improvizat era absolut "jos pălăria" şi trompeta, aproape cubaneza, am auzit-o încă din capul străzii. Trompeta are ceva melancolic, întotdeauna când răsuna în oraş. "Ţii minte ecoul trompetei în penumbra înserării?" îmi suna a citat din Lermontov, care revine obsesiv în "Călătoria Diletanţilor", a lui Okudjava (cartea mea preferată).

Şi eu eram aici, pe Husemannstraße şi mai apoi în Kollwitzplatz, ca să trăiesc, în sfârşit, ceea ce doar citisem până acum şi mă obsedase multă vreme: trompetă, înserare. Trompeta era acompaniată de un acordeon, cântat şi el tot la fel de fermecător, lejer, voios, cu ureche bună şi plin de idei. Al treilea dintre magii ăştia măslinii şi vioi era probabil plictisit, ţinea într-o geantă un instrument, cred că tot de suflat, şi mai pe urmă a venit printre noi, urmat în şir indian (indian!) de ceilalţi doi, ca într-un clip care încă nu exista, cerând cu un pahar de plastic şi o privire care lumina, inconştient de normală, de sub faţa lui banală, bani... în colţul însorit al parcului.

Ileana, trăsnită cum e, i-a spus în româneşte:
- N-am bani, domn'le, lasă-mă-n pace! pe un ton certăreţ, dar vesel.
- Cum n-ai bani?
- Pai n-am, că dacă stau aici, ce-mi trebuie bani în parc?
- Da' de unde eşti?
- Din Bucureşti...
- Eu sunt din Buzău.
- Din Bucureşti! aaa, păi eu sunt din Ferentari! zice şi trompetistul, tu de unde din Bucureşti?
- Din Drumul Taberei, domn'le, zice Ileana imitându-l cum numai ea poate, cu o voce puţin pe nas şi cu ton de sictir de Bucureşti.

Muzica a amuţit, gurile sunt libere de muştiuc de trompetă, ne conversam preţ de vreo două minute. Ceilalţi ne privesc amuzaţi, poate chiar un pic geloşi. E altfel decât eram obişnuit: să fiu privit dispreţuitor pentru că vorbesc limba acelei ţări cu copii orfani şi prostituţie. Pentru că ăştia trei tipi, cam jegoşi, dar simpatici şi foarte politicoşi, ştiu să cânte, ce mai...

Totuşi, intrăm cu ţiganii noştri înainte, ca un alai deschis de o fanfară de lăutari, în Europa, transformată, pentru o clipă, într-o Cubă veselă, de Wenders. Şi mai intrăm şi cu O-Zone, şi cu "Alo, sunt eu Picasso" şi cu tot felul de ieftinătăţi şi prostioare atât de catastrofal de normale şi bine-dispunătoare şi... naiba să le ia de simpatice ce sunt, până la urmă! Parcă ar reveni vremurile Zarazei, la alt nivel, altcumva şi în esenţa la fel.

De ce naiba mă simţeam aşa bine, stând pe zidul ăla scund, din blocuri de granit pentru caldarâm şi trăncănind cu Ileana şi Oliver, în timp ce puştiul lor de doi ani, David, se juca la vreo 10 metri mai încolo, ca un pui de cuc pentru cinci minute, cu alt copil şi alţi părinţi, lăsat în grija spontană a lor, şi nimeni nu se stresa şi totul era normal?

Habar n-am, dar uite că asta mi se întâmplă în această primăvară absurd de tardivă parcă, şi cu atât mai frumoasă (frumuseţea trebuie să fie obligatoriu inutilă, zicea parcă Wilde), în Berlin.
Articolul anterior din rubrică
Toate articolele din rubrică
Articolul urmator din rubrică




0 comentarii

ARHIVA RUBRICII

Sageata Basmul fiinţei, Noica - tatăl şi fiul (II), Alexandru Stănescu
Sageata Basmul fiinţei, Noica - tatăl şi fiul (I), Alexandru Stănescu
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Cadril, Argentina Firuță (5.0/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro Darul, Argentina Firuță (5.0/5 - 3 voturi)
Sageata Articol publicat exclusiv pe LiterNet.ro cum am început să beau cola, apoi cola zero, Andrada Ionescu (3.6/5 - 7 voturi)
Sageata Toate articolele din această rubrică


RUBRICILE CATEGORIEI

Sageata Poveştile fetei nesăbuite
Sageata Povestiri minimaliste
Sageata autoficţiuni
Sageata Înaltă ordine de idei
Sageata Editorialul de luni dimineaţă
Sageata Cafe del Sol
Sageata Diversiuni şi aluviuni
Sageata Micile istorii
Sageata Scrisorile Getei
Sageata Insolita de marţi
Sageata Întîlniri - De dragoste
Sageata Cuvinte pentru înecaţi
Sageata România, draga de ea!
Sageata Jobenul cu iepuraşi
Sageata Şoseta cântăreţului de blues
Sageata inter_zise
Sageata Biciclete în Beijing
Sageata Istorii inventate
Sageata Respiraţie sub apă
Sageata CompletAbil
Sageata Cutia cu păpuşi
Sageata Drumul spre Oz
Sageata Un pic - alte întîmplări adevărate
Sageata Cum să...
Sageata Bungee Jumping
Sageata InCompletAbil fantastic
Sageata Ceaiul de joi dimineaţă
Sageata Fractalul Epic
Sageata Zen şi arta întreţinerii motocicletei
Sageata PUNCT...
Sageata S-a întâmplat într-o joi
Sageata Praful de pe tobă
Sageata 8 1/2. Odă bărbaţilor / Ode to men
Sageata Blues Letters
Sageata Casa cu pereţi de vânt
Sageata Bestiar domestic imaginar (cu persoane celebre)
Sageata Ora de libertate
Sageata Viaţa domnului Lăzărescu
Sageata Întâmplări despre niciodată
Sageata Jurnal de maimuţe
Sageata Cântece simple
Sageata 49
Sageata Totul pe alb
Sageata Pentru cine bat străzile
Sageata Autorul


PUBLICITATE




CITIŢI-NE PE FACEBOOK


Spacer Spacer