De la o vârstă dormim separat. Ni s-a zbârcit pielea pe noi. Îi atingem pe alţii cu degetele noastre muncite, cu buricele degetelor bătătorite, spre a ne aminti tot de pieile noastre zdravene şi tinere.
De la o vârstă dormim separat. De frică să nu moară unul dintre noi cu celălalt în pat. Să nu-l vrăjească pe unul somnul şi pe altul să-l gâdile moartea-ntre coaste.
Ne e greu şi nouă, vă daţi seama. Că na, de la o vreme nici limbajul nu mai e acelaşi. Om fi bătaia de cap a copiilor noştri. Grija lor. Doar de asta i-am făcut, nu-i aşa Lume? Nu facem copii ca să trăim prin dânşii şi după moarte? Să fie ceva din sânul mamei în al fiicei. Ceva din pătrunzimea tatălui, în fiu.
De la o vârstă numai la bani ne e gândul. Vine şcoală! Copiilor le luam ghete un pic mai mari, că până-n primăvară tot mai cresc. Rechizite ceva mai ieftine. Ce bine că n-am fost nicăieri vara asta. Numai pe la ţară, pe la socrii.
De la o vârstă numai la bani ne e gândul. Ne cumpărăm o casă? Facem nuntă? "Cununia civilă e îndeajuns, deja eşti cu burta la gură, nu se cuvine."
De la o vârstă numai la viitor ne e gândul. Facem numai alegerile corecte. Să-ţi alegi o meserie în care să nu calci pe cadavre. Să fii etic, real, onest, sincer, frumos, curat, educat ca pe viitor să fie totul ca la carte.
De la o vârstă numai la viitor ne e gândul. Cred că o să fim împreună toată viaţă. L-am visat şi de Sfântul Andrei. Abia aştept să fiu la facultate, să fiu departe de casă, să-mi văd de ale mele şi să nu mai stau cu ai mei.
De la o vârstă numai la prostii râdem. Tata zice că mi-a furat nasul şi nici nu vrea să mi-l dea înapoi. Eu zic că eu i l-am furat, că lumea zice că avem acelaşi nas.
De la o vârstă numai la prostii râdem. Azi i-am zis lui Matei, la grădiniţă, să ridice mâinile sus şi eu i-am dat jos pantalonii. Toţi copiii au râs. Doamna educatoare mi-a dat cu arătătorul peste palme.
De la o vârstă nu mai înţelegem nimic. Am trăit? Mult? Puţin?
De la o vârstă limbajul nostru e un clişeu monstruos. Papa, caca, mama, tata, bani, sănătate, Doamne ajută, condoleanţe, cu părere de rău, cu tot respectul...
La revedere!
1 comentariu
Arhiva rubricii
Mă tot atingJurnal 3Tânărul numit Pasăre de NoapteNu mai e ceaiFata moşuluiToate articolele din această rubricăRubricile categoriei
MiscellaneaBungee JumpingInvoluntar, tandemPovești la ibricEditorialul de luni dimineaţăCafe del SolDiversiuni şi aluviuniMicile istoriiScrisorile GeteiInsolita de marţiÎntîlniri - De dragosteCuvinte pentru înecaţiRomânia, draga de ea!Jobenul cu iepuraşiŞoseta cântăreţului de bluesinter_ziseBiciclete în BeijingIstorii inventateCompletAbilDrumul spre OzUn pic - alte întîmplări adevăratePoveştile fetei nesăbuiteCum să...InCompletAbil fantasticCeaiul de joi dimineaţăFractalul EpicZen şi arta întreţinerii motocicleteiPovestiri minimalistePUNCT...S-a întâmplat într-o joiPraful de pe tobă8 1/2. Odă bărbaţilor / Ode to menBlues LettersCasa cu pereţi de vântBestiar domestic imaginar (cu persoane celebre)Ora de libertateautoficţiuniViaţa domnului LăzărescuÎntâmplări despre niciodatăJurnal de maimuţeCântece simple49Visăreasa-n colţul bloculuiTotul pe albPentru cine bat străzileAutorulÎnaltă ordine de ideiSticla cu cernealăVieţile altoraColecția de oreSUPER poveştiderapajeJoaca cucuvinteleBalansPublicitate