Mefistocontractul

(în plan central o masă rotundă medie din lemn și în jurul ei trei fotolii rotitoare căptușite cu satin roșu. două dintre ele sunt mai apropiate. al treilea fotoliu e aproape diametral opus. câteva teancuri de dosare legate în colț. peste teancurile de dosare o frapieră cu doze de Hell și un espressor. în planul din spate câteva sertare și câteva rafturi pe care zac obiecte de birotică și papetărie. intră Belphegor și Mamona. se așază pe cele două scaune apropiate.)

Belphegor: Deadlineuri noi?
Mamona: Nu, trebuie doar...
Belphegor: Vreo programare azi?
Mamona: Abia am deschis, nu am apucat să...
Belphegor: Atunci de ce m-ai chemat? Doar așa? N-avem nimic palpabil...
Mamona: M-am tot gândit la rebranding de ceva timp și am vrut să văd și părerea ta.
Belphegor: Ce rebranding, despre ce tot vorbești?
Mamona: Nu ți se pare un loc mai drăguț? Un sediu mai... primitor. Nu tu subsol tenebros cu țevi unsuroase, nu tu rugină.
Belphegor: Mda. Chiria?
Mamona: Un fleac, se acoperă fără probleme la primul client.
Belphegor: E drăguț. Dar e genul nostru?
Mamona: Uite ce e, eram în căcat. Am fost și am înregistrat societatea. Să fim curați, înțelegi?
Belphegor: Și tradiția?
Mamona: Vremurile se schimbă. Și dacă dădea dracu vreun control pe aici ne mâncam mâinile.
Belphegor: Dacă dădea dracu era bine. Dar, auzi, de când ți-e ție frică de astea? Mă rog, nu îmi spune. Am înțeles. Pot să înțeleg.
Mamona: Nu înțelegi. Ce nu-ți convine?
Belphegor: Nu e cam... expus? Zonă centrală. Siglă cât casa.
Mamona: Aia e și ideea. Ne plătim impozitele. Chiar investesc mult în afacerea asta de familie, să știi. Vreau s-o fac ca la carte. E totul în grafic.
Belphegor: Faci și grafice acum?
Mamona: Poți să râzi cât vrei. Platforma online e aproape pusă la punct și cât de curând o să avem clienți noi. Cât a trecut? N-am dreptate?
Belphegor: Ce-i drept, de luni bune n-am mai văzut pe...
Mamona: Bine. E firesc, cumva. O pandemie te trage înapoi, îți dă treburile peste cap.
Belphegor (râde): Ce bine că n-avem de-a face cu asta!
Mamona: Hai, fii serios, nu te încântă schimbarea asta? Deloc, deloc?
Belphegor: Ar putea merge. Dar nu ți-o lua în cap. Să văd site-ul ăla întâi. Pe cine ai pus să se ocupe? Asmodeus?
Mamona: Leviatan. Asmodeus e pe teren. Cu campania. M-am gândit și la asta.
Belphegor: Te-ai înmuiat... Îți pasă.
Mamona: Normal că îmi pasă, boule! Știi că eram în căcat. Eu măcar fac ceva. Încerc... Nu mă învârt în jurul cozii.
(Belphegor mormăie ceva)
Mamona: Suntem curați, Bel. E șansa noastră. E un drum nou, o să meargă. O să bubuie.
Belphegor: Îmi faci o cafea?
Mamona: Fă-ți singur, eu mă duc să verific dosarele.
Belphegor: Dar mi-e lene. Fii serioasă. Ce vrei să demonstrezi?
Mamona: Ultimul contract are mai bine de doi ani. Și de atunci... deșert! Nimic, înțelegi?
Belphegor: Mda. Ai și tu dreptate. Hai să vedem ce iese. O lună. Dacă mica ta investiție ne scoate din datorii, ai toată susținerea mea. Până atunci, nu mă bag.
Mamona: Păi și dacă mâine, să zicem, avem un client... Vrei să-mi zici că nu vrei să asiști? Ți-ai ieșit din mână, sau ce?
Belphegor: O, doamne, că bine zici! Tsss. Chiar mi-e dor de o consiliere ca în vremurile bune. Și suntem de acord că mă descurc mult mai bine decât tine cu oamenii. Hei, cafeaua aia?
Mamona: Dacă nu ți-ar fi lene tot timpul...
Belphegor: Ha?
Mamona: Nimic, nimic...
Belphegor: Un minibar cu gustări! Da, da! Așa mi-ar plăcea mai mult locul ăsta.
Mamona: Să vedem întâi strictul necesar. Ne punem pe picioare...
Belphegor:...și ne extindem cât ai clipi!

(ies amândoi. intră din nou, de data asta Belphegor cară cutii, iar Mamona un laptop. se așază ca mai-nainte.)

Mamona: Uite! E gata! Abia ce am primit linkul de previzualizare de la Levi.
(Belphegor se întinde excesiv, cu sunet)
Mamona: Aici e pagina principală. Calificările noastre. Echipa. Contactele. Aici e secțiunea de programări, cu o interfață super optimizată și... Bel? Bel, mă urmărești?
Belphegor: Futu-ți cutiile să-ți... aaaa, ce mă doare spatele, ireal! Groaznic! E ultima dată când...
Mamona: Idiotule! Ai auzit ceva din ce ți-am zis?
Belphegor (bombăne): Da, da. Interfață super optimizată, bla, bla. Căcat. Să-mi arăți o programare, aia-i buba!
Mamona (râde): Uite, că tot ziceai. S-a logat tipul ăsta... user_6
Belphegor (tresare): Ce, mă? Adică ai avut dreptate?! Pfoaaa, avem primul client?
Mamona: Stai, mă, taci, că mă întreabă în chat când se poate programa.
Belphegor (entuziasmat): Acum! Acum! Zi-i acum să vină, haide Ma.
Mamona (tastând): user_6, în jumătate de oră. E oficial! Avem primul client!

(cei doi bat palma și ies. înapoi intră user_6, însoțit de Mamona.)

Mamona: Vă rog, așezați-vă comod, ne așteaptă o discuție cât se poate de incitantă.
user_6: Mulțumesc, știți... eu...
(intră Belphegor cu un castron de covrigei și gura plină.)
Belphegor: Ma, e incredibil, la biroul de lângă au minibar de covrigei, gata, locul ăsta e incredibil. (către user_6) Salut! Presupun că... user_6? Am onoarea...
user_6: Da, e... ăla e doar numele de utilizator. Eu sunt... (dă să zică).
Belphegor și Mamona (în cor): Woooooooowoooooowooooow! Nu cred că vrei să... Hai să... Hai să păstrăm user_6 la negocieri, ce zici?
Mamona (reia): Din considerente de politică personală. Așa, dacă e să nu batem palma, deși sperăm să nu fie cazul, n-o să ai probleme după. E spre binele clientului.
Belphegor (șoptind răstit către Mamona): Ce dracu crezi că faci?
Mamona (tot șoptind): E primul după o perioadă lungă. Dacă îl pierdem? Dacă află, nu știu... uite... dacă află Belze că n-am bătut palma... Nu crezi că o să-i facă probleme?
Belphegor: E adevărat și asta. (către user_6): Scuză-ne numai o clipită! (revenind la Mamona) Ia stai așa! Tu te îndoiești că o să ne iasă? E practic imposibil să...
Mamona: Da, a trecut ceva timp. În plus, sunt mult mai informați, mult mai precauți.
Belphegor: Da, dar tradiția? Hai, Ma! E absurd. Doar nu crezi că... (râde și se uită cu coada ochiului la client)... user_6 o să ne dea de furcă? Sau? Spune-mi că nu ești serioasă, te rog!
Mamona: Din păcate sunt. Și acum treci acolo, că părem dubioși rău de tot.
Belphegor: user_6. Așa să-ți rămână numele. Până semnezi, desigur. (râde)
Mamona (râzând și ea nervos): Nu ești obligat să... Să nu te ofenseze colegul meu, glumește!
Belphegor: Ei, glumă, neglumă, ești aici pentru un contract, am dreptate?
user_6: Da, bineînțeles.
Belphegor: E prima dată când... (pufnește în râs)
Mamona (mieroasă): Desigur că e prima dată!
Belphegor: Aș putea să știu... (chicotește) Cine ni te-a recomandat?
user_6: V-am găsit mai mult de nevoie sincer să fiu. Nu mai știu pe nimeni care să...
Belphegor: Știu, dragă, te tachinam. Pe noi nu ne recomandă nimeni. Suntem mega discreți. Așadar, n-ai de unde să știi. Nu umblă vorba. Gurile sunt rele. Noi ne facem treaba super dedicați și respectăm confidențialitatea, totul la prețul modic despre care o să vorbim.
user_6: Da, da. Despre asta...
Mamona: Scuză-ne, dragule. După ceva inactivitate, ne bucurăm nespus că ne-ai călcat pragul, să nu te inhibe în vreun fel. Bomboană? (îi întinde un bol cu bomboane, după care se întoarce către Bel, șoptește) Fii mai calm, fii mai uman, îl sperii. Trebuie să fie al nostru! Mai încet...
Belphegor (înțelegând mesajul lui Ma): user_6, dragule, ce te neliniștește?
user_6: Domnilor, aș vrea să îmi prezentați situația aplicat... Cum funcționează așa un contract? De ce nu se găsește peste tot? Vreau doar să mă asigur că nu e vreo șarlatanie, să știu în ce constă creditul, ce fel de profil are societatea etc.
Belphegor (ușor enervat de precauția clientului): Dumneavoastră ce vă doriți să obțineți?
Mamona (îngrijorată, șușotind): Bel, nu te da de gol, nu fi idiot!
user_6: Poftim?
Belphegor (repetă, răspicat): Dumneavoastră ce vă doriți să obțineți?
user_6: Banii ar fi primii în discuție...
Belphegor: Ok, așa putem vorbi de un împrumut. Un credit uzual, îl facem des. Altceva?
user_6: Sună stupid, dar... (ezită.) Pe site zice și de faimă. C... cum? Se poate?
Belphegor: Se poate orice îți dorești să se poată. Poți să fii chiar mai explicit. Ce fel de avere, ce monedă, cantitatea, bunuri până la un plafon estimat. Iar faima? Pf! Nimic mai simplu. Fii creativ! Dă-ți voie să visezi... Ce domeniu? Cu ce ai vrea să rămâi în istorie? Câți followerși? Imaginea ta în presa de scandal? Poți să te gândești la toate astea. Și la tot ce-ți mai trece ție prin cap.
Mamona: Uite, poate e mult de procesat. Ia un tipizat de aici. Vezi ce criterii avem, ce catalog, ce colecții. Vezi ce trenduri sunt. Banii sunt, așa, la prima mână. Ia, ia, poftim! (îi întinde tipizatul.) Revino mâine la aceeași oră, fă-ți o idee, ești liber să alegi. Noi înțelegem. Nu e un contract pe care să îl închei în fiecare zi. Poate nu pare nici omenesc. E cât se poate de omenesc, crede-ne. Dar atât te rugăm... Discreția e esențială. Nu te consulta cu nimeni, decizia îți aparține numai ție, până la urmă. Ne vedem mâine?
user_6: Așa... așa cred. Și, dacă mă răzgândesc, pot să...?
Mamona: Ești liber oricând, n-am bătut palma, dar avem încredere în tine, așa că noi te așteptăm.
user_6: Bine, bine. Mulțumesc mult pentru răbdare. Și scuze dacă vă dau de furcă, nu știu cum funcționează și...
Mamona (râde): E normal. E primul contract de genul din viața ta. Trebuie să fii informat. O zi plăcută!
user_6 (iese): O zi plăcută!
Belphegor: O zi bună!

(user_6 iese. Belphegor și Mamona rămân singuri.)

Belphegor: O să se panicheze, cretino!
Mamona: Știu ce fac, ai încredere.
Belphegor (enervat): Și cum pula mea te-ai gândit tu așa, cu căpșorul ăla al tău lunecos, cum mama dracului ai crezut tu că dacă îi dai tipizatul o să fie pe mâini bune? Dacă ajunge în presă, dacă îl arată la poliție? Îți dai seama ce ai făcut?
Mamona: Calmează-te, imbecilule! Respiră. Tipizatul ăla e absolut sigur. Nu e real. Am scris doar ce obține, nu ce are de dat la schimb.
Belphegor (intrigat): Continuă...
Mamona: O beletristică frumoasă, vezi tu, tipizatul ăla e de așa natură făcut cât să citești exact ceea ce vrei să vezi. Tot așa cum sunt și contractele noastre, cretinule! De aia n-avem de ce ne teme. O să fie vrăjit. O să pice în bot. Subconștientul o să îi citească din tipizatul ăla toate dorințele ascunse. O să se regăsească. Asta o să îl facă și mai confuz. O să se întrebe de unde îl cunoaștem așa de bine. Noi o să zicem că de aia suntem profesioniști. Iar când vine vorba de preț, în final, te las pe tine să îl aburești. Să nu te înmoi. Auzi la tine... Împrumut cică... Bă!
Belphegor: Deci zici tu că intră mâine din nou pe ușa aia, user_6?
Mamona: Da. Da, ba chiar mai mult! O să intre pornit să semnăm. Noi o să îl oprim. Îl manipulăm puțin, dar doar cât să îl îndârjim. O să turbeze, o să vrea tot mai mult. Atunci noi o să ne așezăm cuminți, o să îl privim în ochi. O să vină! Și o să completeze totul, o să avem toate datele lui reale. Și de acolo încolo, ți-am zis, Asmodeus e pe teren, îl însărcinăm cu blestemul, îl punem să îi stea în ceafă. O să îi placă mult. O să stea acolo pe teancurile lui de bani, o să îi urmărească evoluția, o să meargă la curve, știi cât de mult îi place asta, hai, nu mai fi posomorât. E al nostru!
Belphegor: Da, sună așa cum trebuie. Nu mă așteptam. Smart asta cu tipizatul. Îl facem să creadă că e alegerea lui. Ba mai bine, îi dăm și intimitatea pe care oricum nu o are, e premisa perfectă. Ha! Minunat. Și nu ți-o lua în cap, Ma, e ultima oară când ți-o zic. Minunat. Minunat.

(ies Belphegor și Mamona. intră user_6. e singur, citește tipizatul.)

user_6: Contract. În ce dracu mă bag, în ce dracu mă bag... Clauza 1. Orice sumă de bani / echivalentul ei în bunuri la alegerea contractantului. Clauza 2. Cuantificare faimă în unitatea de măsură aleasă de contractant ex. fani concerte, followeri social media, cititori, abonamente newsletter etc. Clauza 3. Stabilitate carieră, alegere evenimente-cheie, previzibilitate garantată, talent precum și orice alte cerințe negociabile. (...) Clauza 286. Împlinire pe plan familiar. Clauza 287. De 100 de ori mai mult noroc decât înainte.
Ce? Ce Doamne iartă-mă e asta? Sunt o infinitate de clauze... Și toate cuprind tot ce mi-am dorit vreodată... Vreau să știu care-i prețul pentru toate astea. Vreau să știu care-i prețul pentru toate astea? Nu există preț prea mare pentru așa ceva.

(iese user_6. intră din nou, împreună cu Mamona și Belphegor.)

Mamona: Ne bucurăm că ai revenit! Sperăm că ai parcurs tipizatul, că ți-ai făcut o idee, cât să putem pleca de puțin mai de sus cu demersul nostru.
user_6: Sună mult prea bine ca să fie adevărat.
Belphegor: Ăsta e și sloganul nostru. Pe bune, e o siglă mare afară și scrie sub. Chiar nu? N-ai văzut?
user_6: Aș avea câteva întrebări.
Mamona: Avem tot timpul din lume, te rog.
user_6: E foarte neobișnuit. Parcă ar scrie tot ce mi-am dorit vreodată, de când eram mic.
Belphegor: Așa e. Chiar scrie tot ce ți-ai dorit vreodată, de când erai mic. (râde) Ca la un pact cu diavolul. Hahaha!
Mamona (speriată, țipă): Bel! Ce-s prostiile astea?
Belphegor: Prea devreme? Glumeeeesc. Uite ce e, user_6. Contractul nostru are particularitatea asta inimaginabilă că parcă l-ai fi scris tu însuți cap-coadă. Ca și cum ai scrie, nu știu, liste de Crăciun, sau un jurnal zilnic. Poți să zici că-ți citim gândurile. N-ai fi departe. Lucrăm cu oameni. Și e ciudat că zic, dar oamenii își doresc în cvasi-majoritatea lor aceleași lucruri. De aia ne permitem să avem un tipizat. Chiar dacă ți se pare că ești diferit, nu ești. Sunt mii, zeci de mii ca tine afară care au semnat așa ceva. Kanye West. Nu știu. Înțelegi? E totul despre faimă și bani până la urmă, cu puțin spice, cu niște valențe, determinabile după un algoritm simplu. Asta îți dă iluzia că te-am cunoaște. Suntem, dacă vrei, doar niște umili impresari de vise. Ajungi acolo și fără noi, dar ai o singură problemă. Ai sută la sută șanse să mori înainte de asta. Așa e făcut timpul. Nu poți să le ai pe toate, trebuie să alegi. Noi de aia prestăm, înțelegi? Ca oamenii să nu mai trebuiască niciodată să aleagă, ci să aibă totul.
user_6: Bun și... despre iubire unde ar...?
Mamona: Romantic mic ce ești! Anexa 6, pagina 53, paragraf 4. Oricine dorești o să se îndrăgostească de tine.
user_6: Incredibil! Da, bine, unde completez, unde semnez?
Belphegor: Wowowow, ne grăbim? Stai așa... Nu mai e nimic altceva ce ai vrea să știi?
user_6: A, da. Ar mai fi... viața de familie de după. Urmașii... Știți, beneficiază de pe urma contractului?
Mamona: Din păcate e intuitu personae și strict viager. Mă rog, nu tocmai, dar ajungem și acolo. Mori, se stinge cu tine. Ce e garantat, însă, e că averea nu dispare, renumele nu dispare, iar cei rămași vor trăi mai departe cu boostul ăsta. Dar nu, clauzele despre noroc, cele intrinseci, cele despre talent și alegerile exclusive nu se transmit. E și logic, cumva, altfel existența ar fi repetitivă, ca un blestem. Nu am vrea să se întâmple asta. Am dreptate?
user_6: Da, da, just. Perfectă dreptate.
Belphegor (în șoaptă, către Mamona, frecându-și mâinile): Ce prost e, funcționează! E al nostru!
(Mamona îi zâmbește și îi face semn să tacă. Mai e foarte puțin.)
user_6: Prețul ar fi...? A, nu, stați, mai e ceva.
Mamona (dă ochii peste cap): Avem tot timpul din lume. Ce anume? Ce te frământă?
user_6: Legat de anexa 6, pagina 53, paragraf 4. Despre iubire, deci. Ce se întâmplă dacă iubesc eu pe cineva? Sunt ștersături la aceeași anexă, două pagini mai încolo, unde chiar cu asta începe. Mă gândesc că e important, din moment ce e menționat, nu?
Belphegor (în șoaptă, tot doar către Mamona): Bag pula în memoria lui să-i fut și în tot! Scoate-ne din asta, acum. Ce facem? Ai o minciună bună? Îi zicem adevărul? Ce dracu facem?
Mamona (vădit agitată): Lasă-mă să... Stai două clipe să caut... Mai am încă niște tipizate pe aici pe unde... (răscolește maldărul de hârtii)... va! Aha! Aici e, gata. Bun. Îți citesc eu, bine?
user_6: Ok.

(Belphegor râde. Își dă seama că Mamona o să citească altceva, iar user_6, pe numele lui real, o să semneze nu ce a auzit, ci o minciună mică și nevinovată.)

Mamona (îi tremură vocea): Anexa 6, pagina 55, paragraf 8: Pe oricine ai iubi, acela este...
Belphegor (simte că ceva nu e în regulă):... ALESUL TĂU! Sau aleasa ta, în fine, depinde ce preferințe ai. Ha!
Mamona (tremură și începe să plângă): Nu, Belphegor! Hai să nu-l mai țepuim, ce zici?
user_6: Uau, te cheamă Belphegor? Ca pe prințul iadului Belphegor?
Belphegor: Mda. Părinți cretini, lasă asta, nu-s mândru. Ce ziceai, Ma?
Mamona: Nu pot să fac asta, Bel.
Belphegor: Tu chiar te-ai înmuiat, nu-i așa? Nenorocitele alea de impozite. Doamne. (Urlă.)
user_6: Îmi explicați și mie ce se...?
Belphegor: Coaie!
user_6: Hm?
Belphegor: Mă scoți din minți... Coaie, ce să se întâmple? Ai venit la societatea asta care-și plătește impozitele curului aparent, da? Foarte drăguț tu așa. Cu un contract. Cu hahaha. Cu hihihi. Suntem profesioniști, dracu să ne ia. Nu mai pot! Înnebunesc. Să te duci în pizda mă-tii, Ma! Uite în ce hal mă aduci. (către user_6): Cretinule! Cum te cheamă?
user_6: Marius.
Belphegor: Așa, Marius! Tu trebuia în pula mea să închei în pula mea un contract cu diavolul. Un pact cu diavolul. Trebuia să ne facem treaba fără greșeală. Am văzut că ești prost. Te-am trimis acasă. Ai venit la fel de prost. Erai victima perfectă, înțelegi? Până s-a umanizat retardata asta de lângă mine, Mamona.
user_6: Da toți aveți nume de prinții iadului pe aici?
Belphegor: Suntem prinții iadului, cretinu... ăsta... Marius! Suntem fucking prinții fucking iadului. Și ne plătim impozitele acum, ce caterincă, nu? Și lucrăm în public, în clădirea asta de sticlă din centru, ziua, în amiaza mare. Ce idee genială! Înainte ne căuta lumea în labirinturi, în tenebre. Ne-am dat cu lumea. Să mă piș pe biroul ăsta, pe covrigeii din biroul de lângă să mă piș, să mă piș pe tipizatul ăla nenorocit și pe tine, Marius, să mă piș de cel mai de sus, în cele din urmă.
Marius: N-am vrut nicio secundă să vă fac probleme... Nu are nicio noimă ce îndrugați aici, o să semnez, mă simt prost că am creat atâtea neplăceri.
Belphegor: Bă, coaie. Tu chiar ești idiot? Nu tocmai îți ziceam că e un Pact cu Diavolul? Tu înțelegi ce...
Mamona: Pot să... auzi, Marius... mai dă-l în mă-sa de tipizat, pleacă. Cât mai poți. Pleacă!
Belphegor: Unde să plece, proasto? Unde să plece, acuma că știe totul, hm? Și nici n-a semnat...
Marius: Semnez! Semnez, domnule Belphegor prințe al iadului. Spuneți-mi unde și eu semnez.
Belphegor: Bă, tu ești disperat? Vrei să scoți un best-seller, ce ai?
Marius: Nu cred că am nimic de pierdut...
Mamona: Ești orfan? Pe cine iubești? Iubești? Ce mă-sa?
Marius: Păi acuma nu, pe nimeni.
Mamona: Bun și știi că în Anexa 6, pagina 55, paragraf 8 zice: Pe oricine ai iubi, acela este condamnat la pierzanie și rătăcire și tu te vei bucura de asta. Ăsta e prețul. Unul dintre ele. Suntem niște șarlatani. Te-am face la psihic, ai înnebuni. Ai pierde tot. Și după te-am chinui.
Marius: E ok, că am lucrat și la patron, și cât de rău poate să fie?
Belphegor: Nu, Ma! Nu, nu, nu... Deci ăsta cred că e analfabet funcțional. Și tu, proasta iadului, ce te-a apucat?
Mamona: Știi bine că Mefisto s-a îndrăgostit de o pământeană, da? Poate am și eu șansa mea, vreodată. Nu vreau să mă pun rău pe aici.
Belphegor: Deci asta te-a apucat pe tine cu impozitele, cu chiria, ha? Asta cu apariția în lumină, să fii văzută, ha? Îți bagi picioarele în toată tradiția...
Mamona: Știu, știu. Dar poate nu trebuie să facem lucrurile ca tata. Poate ar înțelege...
Belphegor: Nu te mai recunosc, Ma. Ești îndrăgostită?
Mamona: Da. Și știu că dacă o să tot continui așa, n-o să mă iubească niciodată.
Belphegor: D-d... de un om?
Mamona: Da, de un om. Și am văzut clauza aia și mi-am adus aminte. Dacă ni se întoarce, Bel?
Belphegor: A fost distractivă cât a fost, nu?
Mamona: O, asta bineînțeles! O să rămână mereu în amintirile alea de aur cu tine, Bel.
Marius: S... scuze că vă întrerup momentul, dar... Mai pot să...
Belphegor: Nu semnezi nimic, cretinule! E spre binele tău. Și ascultă-mă bine, diavolul n-o să-ți zică asta niciodată. Poate crezi că n-ai nimic de pierdut, dar cineva oricum te pierde pe tine. Nu mai face căcaturi ca să te vinzi bine. Sunteți oameni. Oricum nu îi pasă nimănui de nimic. L-ai fi avut 24 din 7 pe fratele nostru Asmodeus în ceafă, nu se cheamă c-ai fi trăit. Ma?
Mamona: Da, Bel?
Belphegor: Protocolul de urgență. Știi ce ai de făcut?
Mamona: N-am ratat niciodată, Bel.
Belphegor: Șterge-i memoria. Auzi, Ma?
Mamona: Hm?
Belphegor: Dacă tot îi ștergem memoria, nu vrei să încercăm din nou? De dragul vremurilor bu...
Mamona: Bel, nu...
Belphegor: Stai, măi, glumeam. Dar totuși, (râde) cum să dai tipizate? De unde ți-o fi venit ideea...
Mamona: Auzi?
Belphegor: Hm?
Mamona: Mereu m-am întrebat de ce nu pot refuza oamenii pactul ăsta. Ai văzut și tu... Chiar și cu sinceritatea brutală, tot ar fi semnat... E al dracului de ciudat.
Belphegor: Toți cred că nimeni nu-i iubește. Și la finalul zilei, toți sunt niște egoiști. Totul e numai despre ei. Nu le pasă de altcineva. Așa că nu poți să-i sperii prea tare cu asta cu iubirea, știi? Totul până semnează. După, cumva, toată lumea regretă. Sunt oameni, Ma. Cred că sunt pur și simplu retardați.