08.01.2006
Să-i urezi Crăciun fericit lui Spielberg, fie şi într-o limbă pe care ar putea-o înţelege (franceza, în acest caz) pare o prostie ca sms-urile pe care le primeşte Mihaela Rădulescu de Crăciun, când lumea uită că, de fapt, se numeşte Judith Schwartzemberg şi este evreică, deci nu sărbătoreşte naşterea lui Iisus.

Şi totuşi, e o urare în spiritul unui film de pe ecranele noastre care i se potriveşte teribil lui Spielberg (deşi nu e nici regizat şi nici produs de el).

Joyeux Noel este povestea unui grup mic de soldaţi irlandezi, germani şi francezi din primul război mondial care, aflându-se pe front în noaptea de Crăciun, decid să nu se atace reciproc ca să păstreze spiritul sărbătorii.

Inspirată de un fapt real, povestea spune că soldaţii au început prin a cânta colinde în tranşee. Impresionaţi de frumuseţea cântecelor fiecărei ţări, sub emoţia amintirilor Crăciunurilor de acasă, soldaţii au ieşit din tranşee, au făcut cunoştinţă şi s-au împrietenit. Iar când sărbătoarea a încetat, au refuzat să mai tragă unii în ceilalţi. Nu vroiau să-şi omoare prietenii.


Habar n-am dacă Spielberg a văzut filmul Joyeux Noel (dacă nu, o să-l vadă căci e eligibil la Oscar 2006, iar regizorul este membru votant al Academiei Americane), tot aşa cum habar n-am dacă, pentru că e pasionat de istorie, ştie întâmplarea aceasta. Cert este că, în doar câteva săptămâni, Spielberg va demara un experiment similar cu cel descris în filmul Joyeux Noel.

Regizorul a cumpărat 250 de camere portabile de filmat, plus 250 de videouri, şi intenţionează să le distribuie către 250 de tineri, jumătate palestinieni, jumătate israelieni.

Tinerii vor face mici documentare despre cine sunt, ce fac, în ce cred, ce dorinţe au, care le sunt prietenii, ce filme văd şi ce muzică preferă să asculte. Apoi fiecare copil palestinian va dărui filmul său unui copil israelian, şi viceversa. "Cred că lucruri ca acestea ar putea fi eficiente. Oamenii vor vedea că nu îi despart atât de multe şi că nu sunt diferenţe majore între israelieni şi palestinieni", spune Spielberg într-un interviu acordat revistei Time.

De dragul filmului, să facem un exerciţiu de imaginaţie. Să ne gândim că un puşti va primi acasă o casetă cu un documentar. O va desface plin de curiozitate, să vadă dacă "celălalt" a fost mai talentat decât el. O va privi pe nerăsuflate şi va da verdictul inevitabil al copilăriei: "al meu e mai bun". Apoi îşi va chema familia şi se vor amuza cu toţii de întâmplările celui de pe ecran. La sfârşit vor ajunge la concluzia pe care Spielberg şi-o doreşte: nu ne despart lucruri majore, ne putem tolera şi putem merge mai departe împreună.

Peste ceva vreme, puştiul va ajunge pe front şi va trebui să se lupte cu un tânăr de vârsta lui. Îşi va aminti oare că cel din faţa lui seamănă cu cel care i-a trimis un documentar, acasă, pe o casetă video? Să zicem ca da. Dar să adăugăm că va avea de respectat un ordin militar şi nu va avea foarte multe opţiuni. De aceea, ar trebui ca iniţiatorul experimentului – Spielberg, dar şi toţi cei care vor urmări pas cu pas rezultatele acestuia, să se întoarcă la întâmplarea din 1914 sau la varianta ei cinematografică (Joyeux Noel).

Finalul poveştii Crăciunului celor care au fraternizat în primul război mondial vă este foarte la îndemână, în cinematografele din toată ţara. Nu rataţi filmul Joyeux Noel şi uraţi-i succes la Globurile de aur. Dacă ia un premiu, va fi o carte de vizită foarte bună pentru România, căci e făcut la studiourile Mediapro.

Cât despre tinerii din experimentul lui Spielberg, ei vor trăi în mijlocul anului, preţ de un documentar inedit, o sărbătoare pe care religia lor nu le-o oferă: Crăciunul, cu daruri frumoase (camere video şi playere) şi gânduri bune de la oameni pe care nu-i cunosc. Iar Moşu' va fi Spielberg, evreul care a revoluţionat Hollywoodul.

Mai sunt aşadar doar câteva săptămâni până când vom spune: Joyeux Noel, Mr Spielberg.

Iar în contextul politic de după îmbolnăvirea lui Sharon, chiar e nevoie de un "Crăciun" acolo.


(Articol preluat din Jurnalul Naţional)

0 comentarii

Rubricile categoriei

Jurnal de cinefilFilme la LiterNet

Publicitate

Sus