Fără o destinație anume mă las purtat de curiozitate, de lumină, de miros. Am mâncat pâine locală, un ou fiert, unt și gem. Am băut cafea pe terasa minusculă ascunsă între zidurile Medinei.
Pornesc pe străzile înguste, printre tarabe, pe coridoare întortocheate care în curând se vor umple de comercianți și de turiști. De puștani care te îndrumă prin cine știe ce cotloane, doar ca să te readucă, mai târziu, la drumul spre faimoasele tăbăcării Chouara, pentru câțiva bănuți. E imposibil să nu te pierzi măcar o dată în labirintul umbros și răcoros al străzilor din Fez.
Covoarele, eșarfele, mâncarea și toate mărfurile din bazar sunt cărate aici cu ajutorul cailor și măgarilor, mașinile nu au acces în această fortăreață. Doar razele soarelui străbat uneori printre ziduri, pe lângă pânzele întinse deasupra capetelor noastre.
Mă grăbesc să ies din acest mușuroi ascuns între pereții de piatră. Pe lângă cea mai veche universitate din lume, Al-Qarawiyin, pe străzile bazarului, din Place Seffarine până în Place R'cif, pe lângă Palatul regal și minunatul parc Jnan sbil. Apoi, dincolo de porțile orașului, de poarta albastră Bab Bou Jeloud, pașii mă poartă prin piețe, pe lângă ateliere și școli, în vechiul Mellah, cartierul evreiesc...
Pe măsură ce mă îndepărtez de Medina, întâlnesc oameni mai prietenoși și mai primitori, mai curioși să afle câte ceva despre mine, așa cum la rândul meu încerc să aflu mai multe despre ei.
Arșița care te lovește când, de la ceaiul de mentă sorbit în grădina răcoroasă a unui riad, te întorci în străzile fierbinți, unde pașii localnicilor rămân întotdeauna în umbra zidurilor de piatră.
Iar apoi răcoarea serii, și strigătul care vestește încheierea postului de peste zi - e Ramadan. Freamătul care începe pe străzi, joaca și țipetele copiilor care nu contenesc până noaptea târziu.
Îmi descarc cardurile de memorie din aparatul foto fără să mai verific imaginile. Adorm epuizat de căldura zilei, dar cu gândul la următoarea zi, fascinat de viața acestui oraș, atât de diferită de cea de acasă. Oare am reușit să prind ceva în obiectiv? Voi putea păstra aceste amintiri?
Mihai Ciama
instagram.com/mihai.ciama/