Uneori merg cu mașina în apropiere de locul răsăritului și de acolo puțin pe jos; alteori sunt deja aproape sau străbat traseu montan.
Uneori fotografiez în sate de munte / deal: e liniște, cerul se luminează tot mai tare, în special spre est. Pășesc în iarba plină de rouă, ajung la locul dorit. Îmi montez trepiedul, pregătesc aparatul foto cu obiectivul corespunzător. E răcoare, dar sunt îmbrăcat corespunzător. E liniște, poate că din când în când se aude clopoțelul unei vaci care se pregătește să pască. Stau cu gândurile mele, pătrund în lumea mea. Zăresc unele văi învăluite în ceață, cerul e parțial senin, cu niște nori drăguți. Mănânc un baton energizant sau altceva, beau apă în caz că mi-e sete și mai aștept... mai e puțin până când răsare soarele. Cât de liniște e... totul frumos, armonios, oare de ce nu ne oprim măcar din când în când ca să ne bucurăm de lucrurile simple? Un punct luminos se ivește deasupra orizontului. E soarele, care în curând luminează zonele aflate la altitudine mai mare din preajmă. Nu mă rezum la a fotografia doar acest moment, ci și înainte de răsărit dacă văd ceva interesant, dar mai ales măcar o oră după acesta. Priveliștea se schimbă de la un minut la altul. E atât de frumos, încât nici nu știi în ce parte să te uiți, deoarece am parte de un spectacol care se derulează foarte rapid: peisajul e cuprins de o lumină aurie (care inițial poate fi slab roșiatică - portocalie), brazi sau alte elemente care sunt învăluite în ceață, a cărei formă și dimensiune variază câteodată de la o secundă la alta, lumina soarelui se extinde și luminează selectiv anumite zone care până recent erau umbrite, o vacă se zărește în prim-plan, apar niște nori interesanți pe cer. Mă mai deplasez în împrejurimi, găsesc noi momente de imortalizat. Remarc că e mai cald pe afară deja, încât mai dau o haină jos de pe mine, dar repede, că e atât de frumos și mai pot profita enorm încă. Și tot stau... mă relaxez, mă bucur de spectacolul în derulare, fac fotografii... n-aș mai pleca de aici, însă treptat ceața dispare, lumina devine o idee mai aspră și ceva mai monotonă în comparație cu ce a fost până nu demult. Chiar și acum e frumos, dar abia aștept o nouă dimineață ca aceasta...
Alteori urc pentru a surprinde răsăritul pe un vârf sau platou montan... o altă experiență frumoasă.
Da, acesta sunt eu: un fotograf la 29 de ani care atunci când se află în natură la fotografiat, intră în lumea lui și uită pe moment de tot răul din viața de zi cu zi. E ca o terapie pentru stresul cotidian. Stai acolo în tăcere cu gândurile tale și uiți pe moment de tot. E frumos să captezi imagini după-masă sau chiar noaptea, fotografiez și atunci, însă dimineața în natură pentru mine e mai specială, are o atmosferă, o liniște aparte (pe lângă faptul că sunt șanse mai mari să întâlnești ceață în peisaj). Evident că un aport important îl aduce și locul ales.
Uneori vremea nu ține cu mine, dar rămân cu relaxarea și bucuria ieșirii matinale în natură. Fiecare răsărit e o experiență diferită, care e retrăită parțial atunci când prelucrez fotografiile. O imagine poate să îmi amintească de multe bucurii trăite la intensitate mare.
Fiecare anotimp are frumusețea lui: primăvara cu pomii înfloriți, verdele crud al ierbii, munți încă înzăpeziți în depărtare, flori de sezon; vara e totul îmbrăcat în verde, temperaturi confortabile, creste montane ascuțite fără zăpadă, lacuri glaciare unde neaua în sfârșit s-a topit, nori spectaculoși de furtună; toamna aduce culori bogate, uneori brumă dimineața (care se topește la primele raze ale soarelui) și nici iarna nu e deloc mai prejos: natura îmbrăcată într-un alb imaculat, brazi albi ca niște soldăței, peisaje montane deasupra unei pături de nori, cascade înghețate, zăpadă viscolită, etc.
Fiind foarte pasionat, efortul devine mult mai ușor de suportat (trezitul dimineața, ghiozdanul mai greu pe care trebuie să îl duc în spate, vântul foarte nemilos în unele zile de iarnă la altitudini mari, efortul fizic atunci când trebuie să urci destul de mult spre un vârf montan, ploaia torențiala care te poate surprinde - dar e ușor dacă ai pelerină la tine).
Vă invit să vă bucurați de următoarele imagini, care redau o parte din momentele frumoase trăite de mine în diferite dimineți, anotimpuri, din diverse plaiuri românești.
