Ce om frumos, și-a spus în timp ce îi observa tatuajul de pe antebraț. Era un corb, cu aripile deschise. Semnifică ceva anume, l-a întrebat. Corbul? Singurătate. Te simți singur? Nu i-a răspuns atunci, ci după câteva zile, când s-au întâlnit întâmplător într-un second-hand. Nu știu dacă mă simt singur sau străin de toate. Uneori îmi este frică de oameni, dar și de viață. O să iau un premiu pentru cel mai angoasat suflet. Ea a râs și l-a tras de mână. Mai bine vino cu mine în cabină, ca să probez rochia asta.
Ina Moldoveanu
Am crezut că este o glumă. Tocmai celebrasem nunta de aur cu Patricia. Nu am fost niciodată bărbatul unei singure femei. Pe ea o cunoșteam de ceva timp, dinaintea morții ultimului ei soț. Acum îmi spune că mă iubește. Am Nobelul. O am pe Isabel. A avut-o și Iglesias. Copiii ei îmi spun unchi. La brațul ei strălucesc. Tia Julia are o carte. Patricia are dedicații. Mi-am iubit femeile din familie, de aceea le-am avut de soții. Îmbătrânesc. Isabel și-a iubit prietenii soților. Pe unii i-a avut de soți.
Florin Tamaș
Taică, ia aici moneda asta de 3 lei, mergi la comparativă să ceri un pachet de Mărășești și de rest bomboane. Deja îmi făceam visuri, Mărășeștile erau 1,85 lei, deci de 1,15 voi căpăta o scafă de dropsuri, în cornet de hârtie. Dar, zice bunu', să nu treci pe lângă stână, te vor mirosi dulăii. Fix pe acolo trecui. No, beli-v-aș pielea în băț, strigau, de-o parte ciobanul cu bâta, de alta bunicul cu bastonul. Mă încercase, să vadă dacă-s pregătit. Eu le împărțeam dulciuri, mi le lingeau din mâini.
