Stăm pe bancă cu coșul între noi: mama și copilul. În coș e micuțul de cinci zile, scos prima dată la aer și soare. Acum spune-mi sincer, zice copilul, pe cine iubești mai mult: pe mine sau pe el. Cad pe gânduri, mă agăț de stereotipii părintești: și eu și tati vă iubim pe amândoi la fel, sunteți copiii noștri. Apoi, brusc, mă aud zicând fără să gândesc: și nu uita niciodată că pe tine te-am iubit cu șapte ani mai mult decât pe el. Un zâmbet îi luminează privirea și văd pacea cum se instalează.
Iulia Anastasia Roșca
Ia uite-l cum sună de parcă n-are cheie, molâu'. N-am făcut curat, nici ciorbă, nici la chioara de mă-ta n-am dat să-i fac piața. Sigur că te-ai împiedicat de valiză. Ți-am pus niște rufe murdare, n-am avut chef să spăl. După restul de catrafuse să vii altă dată, acum vreau să dispari și să-l iei și pe fii-tu care a adormit iar cu bongu' pe piept. Nelule, uită-te bine în genele mele puse, sunt frumoasă, puternică și merg pe tocuri spre visul meu de femeie independentă, da? Cum ce aștept cu mâna întinsă? Nobelu'.
Monica Bologa
Îmi savurez în liniște cafeaua. Un bărbos mă fixează de la bar, apoi vine la masa mea și îmi cere voie să se așeze lângă mine. Îi spun că n-am chef de palavre. Vreau să fac dragoste cu tine, îmi spune el direct. Doar dacă-mi dai ceva special; nu fac sex, așa, cu orișicine. Îți dăruiesc premiul suprem din literatură; l-am primit anul trecut. Ok. Atunci eu ți-l aduc pe cel mai Zeu dintre Zei. Așteaptă-mă aici, revin. Bărbatul a dispărut vreo oră și s-a întors cu medalia. Acum de unde naiba să-l scot eu pe Dumnezeu?
