Ce e, fă, sateliții? Un fel de stele, da' făcute de om. Păi pe unde e asta? În SUA. E o uzină care face din ăștia. Unde vine asta, fă? N-au nevoie de brațe de muncă? M-aș duce din curiozitate, și-așa cu sparanghelul lui nea Paul am luat țeapă. Vreau și io să înțeleg cum e mecanismul că dacă arunc o piatră vine înapoi dupe legile fizicii, ăia cum pe tac-su stau acolo după ce îi zvârli? Dacă aș vedea unul picat în fundul grădinii să-l disec în patru crez că i-aș da de cap. Fugi, mă, cu știința ta.
Mihaela Suciu
La început au fost 1 și 0 și din 1 și 0 s-a creat lumea minunată în care ne învârtim cu toții. Acea lume în care arătăm toți perfect fără diete și efort, peisajele și vremea sunt fără de cusur, călătorim dintr-un capăt în altul al (meta) universului după mare voia noastră. Apoi pe cer a apărut nu o stea, ci un șir de stele aliniate, împărțind celor aleși (după mare contribuția lor financiară) lumină și nelimitat acces la cunoaștere. Apoi cei săraci cu duhul au moștenit această lume și au făcut-o a lor. Amin.
Mădălina Belcescu
În vremea aceea, oamenii primiseră de la Cer mai multe decât puteau duce și se închinau la idoli falși, Creatori de conținut. Cerul continua să rabde, pentru că era în fond nepăsător la soarta urmașilor lui Noe, iar algoritmul de potop nu mai putea fi rulat a doua oară. Arce către Cer se construiau pe cruci răsturnate în X, ca în vremea vechilor Apostoli. Fericiți cei știutori de păsărească căci doar unii dintre ei se vor putea avânta către Zbor. Raiul va fi roșu și doar câțiva vor ajunge la el.
