În prima zi născoci cuvântul. Și cuvântul zbură ca o pasăre măiastră. În ziua a doua aprinse lumina, evident, era întuneric beznă. În ziua a treia, încă somnoros, inventă cafeaua, focul și marele dejun. Pe vremea aia, micul dejun era cu adevărat Mare. În ziua a patra deschise televizorul, se îngrozi, își făcu profil social și inventă abrevierile. Ziua a cincea aduse cu ea muzica, pictura și literatura. În ziua a șasea avu o rătăcire și inventă criticii și commenturile. Exasperat, în ziua a șaptea inventă bormașina.
Florentina Ghițescu
Am făcut mulți copii, toți după chipul și asemănarea mea. Nici unul cu același bărbat. Mă plictisesc repede. Nu contează tatăl ci mama în transmiterea caracterului. Tații lor au jucat un rol scurt, episodic, mai mult ca actori invitați. Nu vă gândiți că i-am abandonat, pe toți îi car după mine. Câteodată se trezește câte unul să mă întrebe de ce nu are un tată. Câte un bărbat vrea să îmi crească copiii dar îl scot din stup imediat, nu avem nevoie de trântori. Toată lumea îmi spune matcă.
Carmen Crețu
Ieșise din mare. Era noapte și era beat mangă. Ea îl aștepta, în fund, pe nisip, cu o bere desfăcută în mână. Îl cunoscuse în Expirat. Nu-l plăcea. Era urât, dar acum, noaptea, beat și ud, venind spre ea, își mișca șoldurile ca Jagger. Aș stinge luna dacă aș putea, a urlat el, privind spre cer. Să nu mă mai urmărească peste tot. Ea l-a privit amuzată și i-a spus: Fă lumea să semene cu tine. Fă-i pe toți să creadă că luna se învârte în jurul lor. Și atunci o să stau. Dar eu stau la Cluj, a zis el.
