Nu. Nu grătar. Vă rog. Străinul implora, smulgându-și barba albă. O doamnă învârtea de zor la niște oase de ceva, bolborosind. 12 fecioare goale țopăiau în jurul unui rotisor gigantic. În genunchi, străinul plângea. Nu grătar. Vă rog. Un tip plin de pene se ridică și începu să îl miroasă. Mulțimea tăcu. Dădu din cap și doamna cu oasele opri rotisorul. Străinul râse. Mulțumesc. Vă iubesc. Cel cu pene făcu alt semn. Mulțimea aplaudă în timp ce un ceaun gigantic era priponit pe foc. Nu vrea grătar, îl facem tocăniță.
Daniel Popa
Nu știu cum a supraviețuit. Se uita la mine. Nu mă vedea sigur. În primele zile e greu. Și mai ales dureros. Vezi ca totul e invers, i-am zis. Aici, la demisol, e bucătăria de iarnă, la parter e bucătăria de vară și pe măsură ce cobori sunt băile, ca să avem apă caldă, mai cobori un etaj găsești sala comună și jos de tot dormitoarele. Altfel nu poți dormi de căldură. Nu cred că a auzit. Mi-am ridicat cu el privirea. Razele treceau controlat printre gratii. În dreptul lor, fierbea ce numeam cina.
Marian Benone Mihai
Era o sâmbătă după-amiază când, împreună cu colegii mei, paznici de zi în cimitir, am făcut chetă printre rudele morților, am luat bere, mici și am pus-o de-un grătar. Manelele se auzeau de la grătarele vecinilor. Atmosfera era degajată când, deodată, s-a auzit o pocnitură, urmată de un sfârâit asurzitor. La scurt timp, am primit cu toții mesaje de la RO-alert, în care eram avertizați că a căzut un meteorit, fix în locul în care ne aflam. M-am uitat mai bine și am văzut că-mi picase un mic de pe grătar, în jăratec.
