Tina stă pe scara de incendiu a spitalului și e tristă. Azi se însoară doctorul, iar ea e singură aici, cu amintirile. Pe scara asta l-a cunoscut. Ieșiseră la o țigară și el i-a zâmbit. A întrebat-o cum o cheamă, cu un glas cald. După o săptămână, s-au reîntâlnit la țigară și a atins-o ușor. Mai târziu a sărutat-o. I-a făcut promisiuni de iubire eternă și căsnicie iar ea, infirmiera, le-a crezut. Azi, e mirele alteia. Tina oftă cu năduf și plecă să schimbe un bolnav. Doctorii tot cu doctorii se adună, gândi ea.
Gheorghiță Mircea
Teoria hazardului nu spune că o bătaie de aripă de fluture în Amazonia poate crea o furtună de libidou în cartier. Dar așa a fost. De când femeile au plecat în Italia, doar ea mai rămase care avea o atât de mare deschidere către amor încât să poată susține libidoul bărbaților rămași după închiderea oțelăriei și moartea orașului. În acea noapte, rând pe rând, auzind panicați soneria, ne-am înșirat goi pe scara de incendiu căreia îi lipseau ultimii 7 metri. Ultimul a sosit soțul; beat mangă a uitat o țigară aprinsă.
Ionuț Morariu
Fluturi de oțel și cărăbuși metalici au împânzit orașul. Zburau zi și noapte. Cuprinși de mirare, apoi de spaimă, oamenii au căutat să dezlege misterul. N-a fost greu. Pe o scară de incendiu, băiatul săvârșea minunea-n văzul tuturor. În mâinile lui, câteva bolduri și roțile zimțate ale unui ceas vechi deveneau o gărgăriță, o viespe sau un licurici. Cum le dai viață, l-au întrebat. Nimic mai simplu. Le spun ce v-a spus vouă părintele vostru. V-am făcut după chipul și asemănarea mea. Apoi le sărut sufletul.
