Stau întinsă pe praful de scoici. Privesc marea. Apoi, oamenii care și-au rătăcit tot felul de chestii pe malul ei. Un copil își caută plângând printre șezlonguri jucăria. Săracul nu știe că pe plaja asta tot ce pierzi rămâne definitiv îngropat în nisip. Un bărbat și-a pierdut verigheta. O femeie, încrederea. Un tânăr prea grăbit, răbdarea. O bătrânică și-a lăsat intenționat pe mal frica. Eu îmi îngrop palmele în nisipul fierbinte, închid ochii și zâmbesc. Azi noapte mi-am pierdut virginitatea.
Ana Maria Dobre-Nir
Acolo i-am întâlnit pentru prima dată. Au venit spre sfârșitul petrecerii, când muzica se auzea în surdină. Erau bătrâni, poate mai bătrâni decât ne-am fi putut noi închipui. În același timp, atât de eleganți. Ea a dansat, el a ținut-o de mână. I-a adus la un moment dat un pahar de șampanie. I-a sărutat părul. Pentru ei lumea înconjurătoare nu exista. Ne-am văzut apoi spre dimineață, la plajă și i-am întrebat de unde atât de multă iubire și dorință de viață. Au zâmbit și s-au strâns parcă mai tare în brațe.
Dan Banu
Îi simți respirația caldă în ureche. Se sperie și se ridică brusc. Dumnezeule, tu? Bărbatul zâmbi și îi lunecă degetul ușor peste buze. Cei ce ți-au spus că am murit au greșit. Sunt viu, am scăpat. Dar de ce ai dispărut? N-am dispărut, doar oamenii nu au știut a mă privi. De aceea sunt aici. Închide ochii, am ceva pentru tine. O sărută apăsat. De acum nu mai plec. Când îi deschise, descoperi pe deget inelul făcut dintr-un fir de iarbă și-o scoică. Dar bărbatul nu mai era. Doar nisipul și marea.
