Dragostea și cântarul nu fac casă bună. Nici măcar atunci când acasă e-un bordel. Dar încotro s-o apuce. Trebuia să pună iubirile-n balanță ș-apoi pe una-n cui. Ori Ana, ori Maria. Două săbii în aceeași teacă nici că se poate. Așa zicea gura lumii. Că nu era babă-n mahala să nu-i spună că tratațiile astea de amor înghesuit se termină cu tratament de noapte la spital și uneori cu drum la morgă. Da Nelu nu și nu. Credea moftul cărților. De trei zile se deschideau neschimbate. Cu dragoste, cu temei. Cu două dame de verde.
Alex Caragian
Profesorul Somn Ușor bău ceaiul de Noapte Bună din păducel și măghiran cules de el însuși la lumina lunii și se culcă-n patul din Camera Obscură. Își puse fesul ce alunga insomnia, cu ciucure cu săculeț plin de spice fărâmițate de graminee și opiacee și apoi își dădu două palme peste față cu pudră de valeriană. Patul era format din două talere. În cel de-al doilea se acumulau visele pe timpul nopții, iar dimineața le putea cântări. La ieșirea din Camera, visele se răsturnau, nu și greutatea lor.
Cecilia Fofiu
Epuizat leapădă visul unei cariere de succes și își face casă din chirpici, acoperiș cu stuf, fântână cu cumpănă, coteț la păsări, coșar de porumb și grădină cu legume. Închide tot cu gard de lețuri și se simte în sfârșit liber. S-a ras pe cap în retrovizoarea ferrariului și face yoga în tindă de se crucesc sătenii și părintele recomandă sfeștania locului. Deja budhist știe incanta mantra Om Mani Padme Hum cu care s-a pus pe tiktok. Acum e guru vindecător cu adepte ce-l adoră. Pune totul în balanță. Cert s-a ajuns.
