Nu putea dormi în după-amiaza aceea. Se întoarse pe spate. Trase cearșaful albastru peste cap, ridică mâinile și se uită la imprimeul cu stele galbene și planete colorate. Își imagină că era Micul Prinț. Pe fiecare planetă o așeză pe Andrada lângă un trandafir. Pe una avea cozi împletite. Pe alta îi puse o căciulă portocalie, cu moț, cea cu care venise vineri la grădiniță. Apoi văzu niște urși polari verzi pe Marte. Niște mașini goneau pe inelele lui Saturn. Zâmbi, lăsă mâinile pe pat și adormi.
Vlad Mușat
Adrian mă bătea în fiecare pauză. Era cu trei ani mai mare, rămăsese repetent. A zis că nu mă suportă, că sunt o corcitură, un orezar. Sufeream și mereu o întrebam pe mama de ce sunt așa. Mama-mi spunea că pe tata îl cheamă Goku și trăiește-n Japonia. Nu poate veni niciodată în România, pentru că lucrează la un proiect important pentru omenire. La finalul clasei a treia, Adrian m-a prins pe terenul de fotbal. A zis că bătaia asta mă va ține trei luni. Prietenii m-au întrebat cum am reușit. Ceva noroc și Kamehameha.
Magdalena Daminescu
Terminați odată cu desenele astea, că nu mai suport. Buni, tu habar n-ai, nu sunt desene, sunt animeuri japoneze. Zău, și ce învățați voi din ele, în afară de a vă bate unul cu altul? Buni, dar este despre prietenie. Goku se luptă să scoată dragonii din prietena lui, să o salveze. Și cum au intrat dragonii în ea?se mimunează Buni. A mâncat trei degete. Ai văzut? așa o să plătești și tu, dacă îți mai rozi unghiile.Trebuie să-i spun la popa Arsenie să învețe din animeuri cum se scot dracii din posedați.
