Dan Lupu: Ediția 2024 a Festivalului Filmului Francez vine cu o noutate: Programul Vertiges VR. Ne poți spune, te rog, mai multe despre cum s-a născut această idee?
Sébastien Leconte: Prin Vertiges, cea de-a 28-a ediție a Festivalului Filmului Francez din România celebrează o lume în mișcare prin forme și genuri alternative ale cinematografiei. Printre ele, VR-ul.
Această inițiativă fără precedent provine din voința noastră de a promova diversitatea vibrantă a filmelor și conținuturilor VR pe care studiourile independente franceze și companiile de producție le dezvoltă de mulți ani. În Franța, chiar și unele case de producție cu tradiție în industria filmului au început să se implice și, de asemenea, CNC-ul, cu fonduri specifice, a început să susțină creațiile VR pe tot parcursul procesului de creație (scenariu, dezvoltare, producție). VR-ul a câștigat din ce în ce mai multă apreciere în festivalurile internaționale (Venice Immersive, Cannes XR și, poate cel mai notabil, Festivalul Internațional de Film de Animație de la Annecy).
Astfel, ne propunem să împărtășim această abordare extinsă a cinemaului, făcând-o mai accesibilă și, de asemenea, o experiență colectivă, adunând spectatorii într-un loc dedicat. Alături de CINETIc (Laboratorul de creație digitală și imersivă al UNATC) partenerul nostru pentru acest program, ne urmăm dorința de a dezvolta conexiuni și noi oportunități cu rețelele culturale bucureștene.
D.L.: Ce filme putem vedea în această secțiune, când și unde?
S.L.: Programul VR al festivalului poate fi experimentat în zilele de sâmbătă, 23 și 30 martie, în Atriumul Institutului Francez din București. Fiecare rezervare conferă accesul la o oră de experiență VR. În acest timp spectatorii pot alege propria selecție dintre cele cinci filme VR prezentate în program care au diverse durate și genuri:
EMPEREUR (40 min) este un documentar interactiv VR. Regizorul - al cărui tată a suferit de afazie - tinde să-i descrie boala ca o serie de amintiri și reprezentări care vin și pleacă, ca într-un vis. Estetica monocromă și suprarealistă este poezie pură.
BIOLUM (30 min) este un film VR sci-fi interactiv, care te duce în cele mai adânci părți ale abisului oceanului, într-o misiune exploratorie care se dovedește a nu fi atât de liniștită pe cât se aștepta.
KINOSCOPE (10 min) este o poveste originală care te poartă prin diferite epoci și genuri ale cinematografiei (de la Frații Lumière, la Noul Hollywood, noul val francez, western, Chanbara, etc.). Din punct de vedere grafic este cu adevărat remarcabil deoarece folosește noțiunea de umbră, ca un kinoscop real.
ALTERATION (15 min) este un film VR sci-fi, în care un tânăr se oferă voluntar pentru un experiment extraordinar: explorarea viselor. În timpul experimentului, un misterios A.I. pe nume Elsa îi pătrunde mintea și încearcă să preia controlul asupra ei.
GLOOMY EYES (30 min) este un film VR animat care se petrece în Woodland City unde un tânăr zombi și o tânără fată sunt îndrăgostiți, dar coexistența dintre strigoi și oameni nu reușește să prospere.
D.L.: Îți imaginezi viitorul cinemaului în direcția asta? Filmul 3D a devenit deja o experiență uzuală, ce crezi că urmează în direcția asta?
S.L.: Ei bine, depinde în ce măsură. 3D-ul a apărut ca o tehnologie complementară, făcând filmele de cinema mai imersive. Nu cred însă că VR-ul, ca nouă tehnologie și format, poate să înlocuiască proiecțiile din sala de cinema. În primul rând, există o limită a capacității de vizionare pentru spectator. Organizatorii evenimentelor VR o stabilesc în mod obișnuit la o oră, interval pe care l-am convenit și cu CINETIc. Într-adevăr, purtarea ochelarilor VR dincolo de această limită de timp i-ar putea face pe unii oameni să se simtă dezorientați.
Din punct de vedere tehnic, VR-ul este o tehnologie destul de fragilă care capătă teren destul de lent și sunt foarte puține șanse să devină o nouă modalitate de proiecție pentru cinema. Unele aplicații și platforme VR propun deja vizionările de filme de cinema 2D sau 3D prin ochelarii specifici, dar experiența nu o poate înlocui pe cea din sala de cinema și, trebuie să recunosc, oferta de film pe partea asta nu e foarte diversă. În plus, e necesară achiziționarea ochelarilor VR, care sunt destul de scumpi.
Cu toate acestea, într-o oarecare măsură, tehnologia VR este deja utilizată în procesul de realizare a filmului, sau chiar în campaniile de promovare. Unele producții au folosit seturi VR în timpul filmărilor. Deși este o tehnologie scumpă, ea rămâne desigur accesibilă producțiilor mari cu studiouri mari în spate și campanii extinse de marketing, dar cine știe cum ar putea evolua în viitor.
Se pare că VR-ul este mai degrabă o tehnologie alternativă prin care creatorii și realizatorii de film își pot exprima viziunile și abilitățile.
În plus, experiența poate fi complementară unui film de cinema. Mă gândesc la filmul lui Bertrand Mandico, Connan, pe care îl prezentăm în 2024 la festival (în secțiunea «Mauvais Genres»). Urmărindu-și ambiția de a realiza un proiect mai larg, Bertrand Mandico a extins povestea și universul din filmul său într-un scurtmetraj VR, Nous les barbares.
D.L.: În această eră de dezvoltare tehnologică și științifică, crezi că mersul la cinema rămâne o experiență (colectivă) necesară?
S.L.: Evident, atât în Franța, cât și în România, oamenii încă merg la filme, căutând o experiență comună în fața marelui ecran. Există numeroase tipuri specifice de public la care cinematografele se pot adapta. Sălile de cinema sunt locuri în care inovațiile sunt și/sau pot fi întreprinse. Avem IMAX și, la o scară mult mai mică, 4Dx. În afară de aceste noi tehnologii, rare și utilizate mai ales pentru unele tipuri de film, cinematografele își pot încă îmbogăți serviciile pentru a redefini și îmbunătăți experiența publicului.
Cinematograful rămâne / trebuie să rămână o experiență colectivă în primul rând. Într-o notă mai personală, îmi amintesc foarte bine primele proiecții de film la care am participat atunci când am ajuns în România, în mai 2023. Mi-am dat seama atunci că publicul român e cu adevărat receptiv la sarcasm sau umor negru, văzând reacțiile oamenilor din sală. Această experiență mi-a dat o perspectivă afectivă asupra unui fel în care e receptat cinemaul, lucru pe care l-am regăsit în filmele multor cineaști români. Emoțiile sunt împărtășite între oameni în sălile de cinema și asta căutăm, cu siguranță.
D.L.: Franța este una dintre țările care are un sistem legislativ bine pus la punct când vine vorba despre industria filmului și prezența filmelor naționale în cinematografe. De care dintre aceste inițiative legislative crezi că at fi nevoie și în România?
S.L.: Franța are într-adevăr un sistem puternic de susținere față de industria filmului, în mare parte implementat de CNC, care reglementează și sprijină profesioniștii din film și audiovizual în mai multe etape, cu fonduri și granturi pentru scris și dezvoltare, pentru producție, pentru distribuție și pentru operatorii de cinematograf. Scopul acestui sistem este să crească industria, în special proiecte noi, îndrăznețe, alternative și independente. Unele etichete, cum ar fi «Art et Essai» (cinema de artă) oferite de CNC tind, de asemenea, să sprijine operatorii de cinematografe să își asume riscuri în proiectarea mai multora dintre ele. CNC joacă, de asemenea, un rol primordial în reglementarea relațiilor economice dintre TV și cinema, în zilele noastre și, mai mult, între platformele SVOD și cinema.
În 2024, cu ocazia celei de-a 28-a ediții a Festivalului de Film Francez, ne asociem cu Cineclubul F-SIDES alături de care organizăm un workshop care abordează egalitatea de gen și spațiul sigur în industria cinematografică românească. În legătură cu această inițiativă fără precedent, un pas major înainte făcut de la CNC-ul francez este cu siguranță implementarea unor mecanisme care să conducă la o mai mare egalitate între bărbați și femei și, de asemenea, pentru a preveni hărțuirea și abuzul sexual. De exemplu, majoritatea granturilor și subvențiilor sunt alocate cu condiția ca solicitanții (pot fi companii de producție, operatori de cinema, organizatori de festival) să urmeze o formare în prevenirea hărțuirii și abuzului sexual. De asemenea, implementarea granturilor «Bonus» pentru producțiile care implică o paritate efectivă între bărbați și femei pe platourile de filmare poate fi de admirat.
D.L.: Selecția 2024 adună filme prezentate în cele mai importante festivaluri din lume. Cât de importante crezi că sunt aceste selecții pentru public în momentul în care decide ce film(e) urmează să vadă?
S.L.: Într-un fel, festivalurile își cultivă propriile mituri și identități specifice. Un film selectat (chiar și premiat) într-o anumită secțiune a unui festival oferă o perspectivă precisă a filmului, și chiar dacă nu ești cel mai fin cunoscător de cinema, tinde să funcționeze ca o etichetă. Avem în acest an multe filme care au fost selectate și chiar premiate la festivaluri internaționale de film: La bête (Toronto IFF, Veneția), Hors-saison (Veneția), Yannick (Locarno), Le gang du bois du temps (Berlinale). Multe altele au fost selectați la Cannes: în «La Quinzaine des Réalisateurs» (Le Procès Goldman, Conann), în «Un certain regard» (Salem) sau în «Cannes Première» (Le temps d'aimer, care a candidat și pentru Queer Palm).
În ultimul timp, am fost încântați să vedem că unele dintre filmele pe care le-am selectat au fost multipremiate la Ceremonia de decernare a Premiilor César (oscarurile franceze). Chien de la casse, prezentat în secțiunea "tinere talente" a Festivalului Film Francez, a câștigat premiul pentru cel mai bun lungmetraj, iar Raphael Quenard, rolul principal în film, a câștigat premiul pentru tinere talente. De asemenea, Le règne animal, unul dintre cele mai importante titluri ale Festivalului în secțiunea «Panorama», a câștigat chiar cinci premii: Cele mai bune efecte vizuale, Cea mai bună muzicală originală, Cea mai bună imagine, Cel mai bun sunet, Cele mai bune costume. Așa că suntem foarte încântați să primim și să împărtășim toate aceste filme îndrăznețe și palpitante cu publicul din România.
D.L.: O ultima întrebare: dacă ar trebui să caracterizezi ediția de anul acesta a festivalului în trei cuvinte (și trebuie pentru că te rog acum), care ar fi ele?
S.L.: Doar trei: a împărți, a explora și mișcare. Dar sunt multe altele, vă las pe voi să le aflați!