Se uita la valuri. Cele mai înalte din ultimii ani, cât un zgârie-nori. Venea aici in fiecare iarnă pentru a-i urmări pe surferi. Îi admira, dar și invidia în același timp pentru calmul și curajul lor. Se bucura chiar în sinea lui când unul dintre ei murea. Da, da, o tragedie, afirma pe ton fals. De fapt credea că-și meritau soarta. El evitase întotdeauna pericolul. O viață trăită responsabil. Azi era bătrân. Mâine avea să fie orb. Curând, va fi părăsit de toți în subsolul fortului, mirosind oceanul de sub pământ.
Nicolae Popescu
E legat la ochi c-o eșarfă de mătase. Stă pe scaun, în mijlocul camerei de hotel. E-aproape beznă, doar în colțuri ard lumânări cu aromă de mosc. Vrea altă femeie, i s-a luat de mirosul de ciorbă al nevestei. E ziua lui, și-a făcut cadou cea mai tare femeie din oraș. Se deschide ușa. Tocurile stiletto se aud pe gresie, o rochie cade foșnind. Ea i se așază pe genunchi, îi ia mâinile i le pune pe trup. El îi frământă carnea tare. Se ridică spre sâni. Hei, știe semnul ăsta, el a ținut-o primul la naștere. Tincuța, tu?
Ina Moldoveanu
Phill este sătul să facă premoniții, mâine împlinește șase ani și deja a depășit vârsta maximă a speciei. Vin să-l sărbătorească, iar primarul îl întreabă dacă anul ăsta o să câștige alegerile. Știa că nu, dar nu a vrut să-i strice bucuria. A deschis șampania de fericire, sufocându-se cu dopul care i-a blocat căile respiratorii. Consilierii locali l-au blamat pentru minciună, el a spus că uneori norocul și-l face cârtița cu laba ei, iar în cazul ăsta a ținut gura larg deschisă.
