20.04.2024
După primul dialog cu Adrian Iordache - cel mai mare fan (autodeclarat) din România al spectacolului de circ -, dialog (ce poate fi recitit aici) prilejuit de prezența Cirque du Soleil la București, au rămas foarte multe de spus despre performanțele artiștilor români. Am reluat astfel subiectul aici / acum și pentru că 20 aprilie 2024 este Ziua Internațională a Circului.


Irina Ionescu: La recomandarea ta - de pasionat și cel mai mare fan declarat al circului din România -, am fost la Circul Metropolitan București și am văzut Acrografica, un spectacol de Ama Butoiescu. A fost o experiență emoționantă. Nu mai fusesem la circ din copilărie, uitasem că toți copiii pleacă fericiți, că circul este spațiul magic în care se mai bate gongul și că la circ oamenii chiar zboară... Impresionant! Cel mai mult mi-au plăcut numerele aeriene și acrobații, acrobațiile ecvestre / dresura de cai. Grafica și animația video care îmbracă spațiul / unele numere în poveste sunt, de asemenea, spectaculoase. Acrografica este - după părerea ta - cea mai bună producție din repertoriul Circului Metropolitan București?
Adrian Iordache: În repertoriul actual al Circului Metropolitan există patru spectacole, două adresate copiilor, ABC-ul circului și Alege culoarea, respectiv două adresate și adulților (care vor să mai fie copii măcar pentru 90 de minute), Acrografica și Aerofonik (cu limită de vârstă 12+, așadar pot merge și adolescenții). Acrografica este pe primul loc în topul preferințelor mele. Dar recomand și Aerofonik.

I.I.: Aerofonik este cea mai recentă premieră a Circului Metropolitan București, promovată și pentru efectele benefice asupra calității vieții pe care le pot avea muzica, arta, creativitatea...
A.I.: Muzica este o parte componentă importantă în spectacolul de circ, este cea care poate pune în valoare un număr sau care-l poate distruge. De aceea, alegerea fondului muzical potrivit care să acompanieze numărul este esențială. La circ putem regăsi cele mai diversificate genuri muzicale, începând de la tonurile specifice: marșuri alerte, polci cântate de regulă de o orchestră, până la disco, pop-rock, hip-hop, tango, vals și muzică clasică (eu ador numerele acompaniate de muzică clasică). Muzica noului circ, cunoscut internațional sub denumirea de Cirque Nouveau, este cel mai bine reprezentată de compozițiile companiei Cirque du Soleil, iar compozitorul meu preferat este René Dupéré. Dintre creațiile sale, se distinge celebra melodie Alegria, din spectacolul cu același nume. Muzica este și laitmotivul spectacolului Aerofonik, conceput de Ama Butoiescu. Un melanj de acrobație și muzică de cea mai bună calitate, din a cărui distribuție fac parte cei mai buni artiști pe care-i avem noi în acest moment. Numărul cu eșarfe al Aurorei Toma este preferatul meu și sunt convins că și vouă o să vă placă mult.



I.I.: Când începe istoria Circului Metropolitan București? Se numea Globus înainte...
A.I.: Circul de Stat (actualul Circ Metropolitan) s-a înființat în vara lui 1954 (așadar anul acesta va împlini venerabila vârstă de 70 de ani), iar primul spectacol, care s-a numit.... Primul spectacol, a avut loc pe 8 noiembrie în același an, în clădirea din lemn care a funcționat pe locul unde este azi Teatrul Național București. În 1961 a fost inaugurată clădirea pe care o cunoaștem și azi, din Aleea Circului nr. 15. Clădirea de la Universitate era mică și nu mai corespundea standardelor tehnice ale vremii, fapt pentru care s-a hotărât construirea unei săli ultra-moderne, cu o capacitate de 2.000 de locuri, care a devenit un simbol al Bucureștiului, cel puțin la momentul respectiv. Noua sală a fost inaugurată pe 27 mai 1961. A avut două denumiri care au funcționat în paralel: Circul de Stat și Circul Globus. Uneori i se spunea simplu, Circul București.



I.I.: În țară poate fi văzut spectacol de circ doar ocazional, în cadrul unor turnee anunțate, ca pe vremuri, în tot orașul...?
A.I.: Da, din păcate, doar ocazional. Singurul circ stabil și singura clădire dedicată acestui gen de spectacol se află la București. Consider că la noi spectacolul de circ nu este apreciat la adevărata sa valoare. Circul în România este privit ca o Cenușăreasă a artelor și aici mă refer în special la suportul și atenția de care ar trebui să se bucure din partea autorităților. Multe țări membre UE au înscris circul pe lista Patrimoniului Cultural Intangibil UNESCO, iar mesajul președintei Comisiei Europene - Ursula von der Leyen este edificator cu privire la respectul de care se bucură circul în multe țări europene: "Circus art is a vivid part of Europe's cultural heritage with a history in all its forms that spans centuries". Mă bucură, totuși, faptul că în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu există o secțiune dedicată circului contemporan. Potențialul spectacolului de circ este unul uriaș, este un limbaj universal care transcende granițele fiind înțeles de oricine, la orice vârstă, în orice zonă a planetei. Este atât de popular, încât nu întâmplător îl regăsim în deschiderea unor evenimente sau manifestări artistice de mare amploare precum Eurovision, Jocurile Olimpice, Festivalul de Film de la Cannes etc.

I.I.: Statuia / grupul statuar dedicat lui Rainier al III-lea de Monaco și pasiunii sale pentru spectacolul de circ din fața clădirii Circului Metropolitan București amintește și de Festivalul Internațional de Circ de la Monte Carlo (cel mai mare festival de circ din lume), dar și de succesele internaționale ale artiștilor de circ români. În distribuția de la Acrografica am văzut și artiști de alte naționalități. Înțeleg că sunt uzuale aceste colaborări între artiști de diferite naționalități...
A.I.: Încă de la apariția sa, circul a fost un spectacol itinerant, un microcosmos format din artiști de diferite naționalități, diversitatea fiind principala lui caracteristică. Un artist de circ nu își poate schimba numărul la fel de repede precum își schimbă un actor rolul. Pentru crearea unui număr de circ sunt necesare minim șase luni și, în funcție de gradul de dificultate, peste trei ani. Diversitatea spectacolelor poate fi asigurată și prin contractarea unor artiști din străinătate, este mecanismul de funcționare al spectacolului de circ încă de la începuturi.

I.I.: Ce voiam să te întreb ține însă de palmaresul premiilor internaționale pentru Circul Metropolitan București. Este probabil, impresionat...
A.I.: Exact, circul românesc se poate lăuda cu un palmares impresionant. Colecția însumează numeroase trofee obținute la festivaluri internaționale de gen din Ungaria, Italia, Franța, Rusia, China, culminând cu Monte Carlo, acest Cannes al circului, unde Trupa Marinof a obținut marele trofeu Claunul de Aur, în 1996. Lista este mare, dar aș vrea să-i menționez măcar pe câțiva dintre cei care au ajuns pe podium: Trupa Catană - Claunul de Argint și Trupa Alma's - Claunul de Bronz, la Festivalul Internațional de Circ de la Monte Carlo, Trio Angelis - Leul de Bronz, la Festivalul Internațional de Circ de la Wuqiao (China), Duo Romance - Medalia de Aur, la Festivalul Internațional de Circ de la Albacete (Spania) etc. Tot aici aș vrea să amintesc și Trupa Moșoianu, care în 1984 a intrat în Guinness Book cu salt formând coloană de 7, o piramidă umană formată din șapte acrobați.



I.I.: Cum se formează un artist de circ? E o meserie care se învață în familie, copilărind în culisele circului? Sunt acrobați recrutați din domeniul gimnasticii sportive? Poate e o întrebare prea tehnică...
A.I.: Circul dispune de trei surse: 1. copiii foștilor artiști, care au furat meseria jucându-se în culisele circului. Uneori aceștia sunt la a treia sau chiar la a patra generație. 2. foști gimnaști care consideră că se pot realiza profesional mult mai bine în lumea circului și 3. o sursă de selecție mai mică, care a furnizat uneori artiști de mare valoare, provenind din rândul pasionaților. Pe modelul Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport, respectiv UNATC, există și institute de circ care pregătesc viitorii artiști. Din păcate, în România nu avem un astfel de institut, artiștii noștri fiind pregătiți în sistem de meditație, cum îmi place mie să spun, că tot se poartă asta în școli, adică maestrul își pregătește discipolul în regim privat, nu într-un cadru oficial. Primul institut de circ a apărut în 1929, la Moscova. Numărul lor ajunge azi la peste 50 în întreaga lume, cele mai renumite fiind: École Nationale de Cirque din Montreal, National Institute of Circus Arts din Australia, National Centre for Circus Arts din Londra, Kiev Municipal Academy of Variety and Circus Arts etc. Spectacolul de circ, fiind unul complex, presupune o distribuție formată din artiști compleți. Institutul de circ joacă un rol esențial în formarea acestor artiști polivalenți, este cadrul perfect în care un aspirant poate deprinde această meserie. Un institut are capacitatea de a-i șlefui pe cei talentați, de a-i ajuta pe cei mai puțin talentați să se autodepășească, dar și de a face o selecție riguroasă, de a-i cerne pe cei buni de cei mai puțin buni. Un absolvent al unui astfel de institut poate prezenta un număr complex, care conține nu doar figuri acrobatice, ci și pantomimă, elemente teatrale, totul ambalat într-o coregrafie menită să transmită un mesaj, o emoție.



I.I.: Public pentru spectacolul de circ încă există. În București, cu siguranță. Bănuiesc că și în țară. Circul Metropolitan București face și turnee în țară?
A.I.: Circul Metropolitan nu mai are turnee prin țară, cel puțin momentan. Doar circurile itinerante particulare oferă reprezentații în toată țara. Public pentru circ există, Circul Metropolitan reușind o performanță pe care nu multe instituții de gen au atins-o și anume să poată oferi spectacole timp de nouă luni pe an pentru publicul aceluiași oraș, fără a efectua turnee. Colectivul circului a reușit să țină pasul cu vremurile, având în repertoriu spectacole clasice și moderne, care să satisfacă cele mai diverse și exigente gusturi.

I.I.: De ce sunt circurile rotunde?
A.I.: În 1768, englezul Philip Astley a descoperit că, dacă galopează în cerc, forța centrifugă îi permite să efectueze diferite elemente acrobatice pe spinarea calului. Acest moment a reprezentat actul de naștere al circului, în forma pe care o cunoaștem noi azi. De atunci, toate clădirile de circ au o forma circulară, iar arena are un diametru standard de 13 m. Însuși cuvântul circ vine de la latinescul circulus, care însemna cerc. În 2018 s-au împlinit 250 de ani de când există spectacolul de circ, așa cum îl știm azi.

I.I.: Care este structura unui spectacol de circ?
A.I.: Circul este un hibrid de artă și sport. Cocktailul care rezultă din amestecul celor două este de-a dreptul încântător. Spectacolul de circ este adesea însoțit de o temă, de un fir narativ, pe baza căruia sunt alese numerele și modul de prezentare a acestora. Muzica, decorul, coregrafia, costumele, toate converg către tematica spectacolului. Dacă în teatrul dramatic - după părerea mea - instrumentul principal de transmitere a mesajului este textul, la circ totul se bazează pe expresia corporală, care devine motricitate artistică. În ceea ce privește spectacolele care nu spun o poveste, de regulă se ține cont de diversitate și atunci programul cuprinde numere cât mai variate, din cât mai multe discipline ale circului: acrobație, jonglerie, contorsionism, echilibristică, iluzionism etc. Ordinea apariției în spectacol ține cont pe de o parte de necesitățile tehnice, iar pe de altă parte de formarea unui carusel al emoțiilor, așadar unui număr care te ține cu sufletul la gură îi urmează un număr mai lejer, pentru a detensiona, totul fiind condimentat de apariția comedianților.

I.I.: În așteptarea circului, rămân filmele și literatura despre circul românesc...
A.I.: Dintotdeauna circul a reprezentat o sursă de inspirație culturală. Reprezentativă pentru circ în general, nu doar pentru circul românesc este poezia lui Ion Minulescu La circ... Un accident banal, care surprinde tocmai esența circului: riscul. Dar circul este reprezentat în toate artele, nu doar în literatură: Julius Fucik i-a dedicat circului o compoziție muzicală care i-a și devenit simbol, este vorba despre Entry of the Gladiators. În pictură, artistul care a produs cele mai multe lucrări având ca tematică circul a fost Marc Chagall. De asemenea, Picasso este reprezentativ prin lucrarea Circus (1918). Apoi, în sculptură avem, printre altele, lucrarea lui Emin Guliyev intitulată Harlequin. În film avem cele mai numeroase reprezentări ale circului, reprezentativ rămânând The Circus, un film alb-negru, mut, scris și regizat de Charlie Chaplin, un mare pasionat al artei circului. Revenind la literatură, o carte care explorează lumea circului, așa cum era în anii '60, atunci când autoarea Aglaya Veteranyi se perinda cu circul prin turneele sale, este De ce fierbe copilul în mămăligă. Am citit-o pe nerăsuflate. Ador stilul inconfundabil al autoarei, are ceva care te farmecă, recomand lectura ei... Aglaya a fost fiica comicului de circ cunoscut sub numele de scenă Țăndărică. Regizorul Radu Afrim a fost primul care a montat un spectacol de teatru după acest roman-poem, la Teatrul Odeon, în 2003. Dintre filmele făcute la noi, cu și despre circul românesc, aș aminti Fram, ursul polar, Saltimbancii, Al treilea salt mortal, Sub cupola albastră etc.



I.I.: 20 aprilie este Ziua Internațională a Circului. Ca ambasador al spectacolului de circ / cel mai mare fan declarat al spectacolului de circ din România, ce le-ai spune celor care au uitat acest tip de spectacol?
A.I.: Ziua Internațională a Circului nu are o dată fixă, 20 aprilie este anul acesta, dar întotdeauna se sărbătorește în a treia sâmbătă din luna aprilie. Le spun că ratează un spectacol absolut fascinant. Circul nu mai este ce-a fost, mulți au încă în minte imaginea aceea de bâlci, de saltimbanci, dar era aceea a apus, acum spectacolul de circ este unul modern, adaptat vremurilor din toate punctele de vedere, dar mai ales tehnic. Unele spectacole dispun de o scenotehnică absolut impresionantă, circul fiind prin excelență un spectacol vizual. Un spectacol de circ este un element magic al realității. Ne îndepărtează pentru o clipă de rutină și ne transpune într-o lume minunat colorată. Misiunea spectacolului de circ este aceea de a reliefa puterea și perseverența, pasiunea și profesionalismul, rigoarea și determinarea, frumosul și armonia. Circul este simbolul performanței.

I.I.: Cum am putea descrie circul succint / într-un cuvânt?
A.I.: După părerea mea, cel mai adecvat și mai cuprinzător cuvânt este WOW. El apare pe buzele tuturor indiferent că este un wow contemplativ sau unul de uimire. Artistul de circ întotdeauna a reprezentat o atracție, pentru că reușește să transforme imposibilul în posibil. Mersul pe sârmă, felul în care un acrobat își gestionează riscul atunci când face un salt la trapez... La circ sunt testate limitele corpului uman.

I.I.: Lumea internațională a circului transmite către public un mesaj cu ocazia zilei de 20 aprilie - Ziua Internațională a Circului?
A.I.: Circul a fost dintotdeauna o comunitate strânsă, un loc unde nu contează ce naționalitate, ce culoare a pielii, ce religie, ce orientare politică sau sexuală ai, unde oamenii conviețuiesc și lucrează în armonie, de aceea, mesajul circului, mai ales în aceste vremuri tulburi, este PACE!

0 comentarii

Publicitate

Sus