Melanina, regina pistruilor, convocă Adunarea Generală. Toți pistruii să fie prezenți. Cei care lipsesc vor fi maziliți și pigmenții lor împărțiți celorlalți. Deci, am hotărât. Mâine rupem, zise Mela. Erupem, cred că ați vrut să ziceți, majestate, se auzi o voce. Cine a vorbit? Tăcere. Cine? Ziceți cine, porunci regina. Tăcere de mormânt. Or fi pistruii lași dar nu și trădători. Bine, zise majestatea. Așa deci. Din mulți și proști fac unul și bun. Una și bună. A doua zi, o aluniță îi apăru lui Marilyn pe obraz.
Sanda Vaideș
M-ai dus la cinema. Sperai ca măcar acolo să fim feriți de priviri critice, de părinți alarmați, de propriile noastre emoții. Căutam și noi locurile întunecoase, ca liliecii, să ne putem lipi unul de altul și să ne sărutăm la nebunie, pînă ne dureau buzele. Aveai 20 de ani, eu 17 și rula Dictatorul cu Charlie Chaplin. La un moment dat, am prins spontan o secvență și am început să rîd în hohote. Te-ai amuzat privindu-mă și mi-ai spus să am grijă că de la atîta rîs or să-mi cadă pistruii pe jos.
Roxana Catana Tarhon
Își urăște pistruii de pe chip. Ne urăște și pe noi, părinții ei, cică i-am dat gena, că și noi suntem pistruiați. A auzit naiba știe unde că soarele îi accentuează, așa că se ferește cât poate de razele lui. Nici cu vântul nu-i prietenă, nici cu ploaia. I se pare că nici gândacii, nici frunzele nu o plac. Nu știu ce să mă fac cu ea. Astfel vorbeau două vecine în straturile lu' tanti Aglaia. Cea mai în vârstă și înțeleaptă spuse molcom tinerei mame: Auzi, da' i-a zis cineva până azi că-i căpșună?
