Dacă n-ai mai putea să vorbești, oare te-aș putea iubi doar pentru acțiunile tale? Măcar aș învăța să nu mă îndrăgostesc de cuvinte. Aș integra la fel de bine rațiunea cu emoția? Sau ți-ai aduce soțul între noi? L-ai lăsa într-o parte ca tu să treci în cealaltă? Am auzit cum ți-ai construit o scenă în sufletul meu și te dădeai în spectacol. Ai ajuns să o calci în picioare. Îți amintești când te sărutam între ele? Acolo ne uneam cel mai des. Acolo mă nășteai pe mine, bărbat. Acolo muream. Nu exista un alt el sau ea.
Florentin Sorescu
Întotdeauna ești pus în situația să alegi și niciodată nu știi, zău, care este alegerea cea bună. Așa mi s-a-ntâmplat într-o zi când am ales să urc într-un alt autobuz decât cel cu care eram obișnuit. Am ajuns la o altă femeie cu alte îmbrățișări și altă poveste cu care puteam să trăiesc, desigur, o altă viață, dar am decis să mă-ntorc înapoi cât s-o văd pe ea, femeia cu care mă țineam tot timpul de mână, pregătindu-și bagajele pentru acea călătorie de unde nu a mai existat niciodată întoarcere.
Laura Stanciu
Ai încredere în cărți. Conlucrează cu noi. Mi se arată clar un nume cu F. Pe cine știi să fie cu păr șaten deschis sau blond? E de parte femeiască. Florina? Florența? Cărțile dau indicii, dar tu știi restul. Flavia, o mătușă de la Iași, tare drăguță. S-a prăpădit acum o lună. Nu era în vârstă, așa-i? Cel mult șaizeci de ani. Vai, tanti Flavia. Acum, iarna, îi împlinea. Ce zice? E bine, bucuroasă și arată spre o cameră cu jucării. Într-un pătuț e un copil de parte bărbătească. Cu D. Va fi al tău.
