Când a aflat că va avea un frate sau o soră, într-o altă casă, de la altă mamă, Mica s-a băgat sub masă și a plâns. A sperat că acolo, de unde nu se vedea mare lucru din altăcasă, se va întâmpla o vrajă și altămama va dispărea, cu tot cu bebelușul necunoscut care sigur avea să îi fure cât mai primea din iubirea lui tata și s-o înlocuiască de tot pe Mica. A plâns și a plâns, apoi a adormit și a visat că s-a ascuns sub masă și s-a pierdut de toți, mai avea doar un leagăn în care se dădea cu frică, deasupra unei ape.
Caterina Tudorache
Ploaia începu brusc, ca și cum Universul voia să șteargă măcelul. Când ne-au atacat, tocmai începuse nunta. M-am prefăcut mort și m-am întins pe podea. Satul vuia a durere. I-am auzit râzând. Ce mai voiau? Nu mai aveam nimic. Am rămas un timp nemișcat, bătând în gând ritmul de ploaie. Am zâmbit. Am scăpat de data asta. Amorțit, m-am ridicat din spatele unchiului. Ce gaură mare are în piept. Sper că ea, atât de frumoasă, să fi scăpat. M-am furișat până în casă. Maria, cu fusta ridicată, mă privea fix și rece.
Florentina Ghițescu
Nu știe nimeni de locul ăsta. Sunt mică și oricât de repede aș încerca să fug tot mă prind din urmă. Am rugat-o pe mama să-mi ia și mie telefon cum au toți prietenii mei, dar nu a vrut, a spus că sunt prea mică și să mă joc cu copiii. Doar că nimeni nu se joacă cu mine și râd de mine și mă fac sărăcitură că nu am telefon și atunci mă ascund de ei. Am găsit un copac mare și citesc lipită de el. Mama zice că sunt afară și mă joc și nu mai e tristă. Azi m-am împrietenit cu un copil care zice că e prinț.
