Pirați, ardeți bărcile, urlă ca un demon căpitanul chior. Fără bărci, singura opțiune era înainte, victorie sau moarte. Englezii ne așteptau cu tunuri. Împușcături și urlete, baionete înfipte în mațe și ochi scoși. Căzu căpitanul și acum ne mână întâiul matelot. Căzu și el, sângerând ca un porc, și toți se uitară la mine. Eu sunt un hoț, ce căpitan să fiu? Oh, dar de un hoț avem nevoie, un hoț abil mai repede ne scoate în viață de aici decât un căpitan hain. La dracu', zisei, mai are cineva rom?
Siranuș Hakobian
Să te trăsnească timpul, urlase femeia după mine, iar mie mi-a venit să râd de stupiditatea blestemului. Poate că nu-și găsise cuvintele potrivite, era doar o femeie înșelată, dar blestemul se prinsese, căci timpul mi-a încremenit în acea clipă. Am rămas exact cum eram atunci, un bezmetic de 30 de ani, și am văzut cum timpul trecea pentru alții: mi-am văzut murind părinții, soția, copiii și nepoții, în timp ce eu sufeream de tinerețe bolnavă. Speranța mi-a înflorit în inimă când mi-am găsit un fir alb în creștet.
Elia Ghinescu
Își ferește ochii de fumul țigării din colțul gurii, gândind că de data asta ar putea fi altfel. Fiare vechi, baterii cumpăr. Căruța înaintează agale prin vipia ce nu contenește nici seara. Lasă calul să meargă la trap. Diii cu tata, dii. Aragaze, frigidere luăm. În bordeiul cu țoale-n geam îl așteaptă copiii desculți. Mașini de spălat luăm. Un muc aprins îi găurește genunchiul pantalonului. Va fi fată, își spune împingându-și pălăria roasă spre ceafă, destul șapte băieți. Și când o veni, Steluța, așa o s-o strig.
