Stătea pe marginea râului. Dacă l-ar fi privit cineva ar fi spus că e mort. În jur erau multe păsări, unele îi stăteau pe umeri și pe cap. S-a apropiat cu teamă. Păsările au zburat. Omul a ridicat ochii din apă și i-a spus: nu-i așa că lumea e frumoasă? Vă simțiți bine? Am crezut că vă e rău. Ce ar putea să mi se întâmple din ce nu ar trebui să se întâmple? Stați jos, să privim împreună râul. Dacă i-ar fi văzut cineva ar fi spus că sunt statui cum stăteau așa, înconjurați de păsări.
Dorin Vasile
Când dom' director ne-a chemat la cancelarie, nici prin cap nu mi-a trecut c-o să mă sară. După vreo oră, aflu că venise unu' din capitală, șmecher rău, să-i convingă să dea la școala de ofițeri. N-ai ce căuta tu acolo, mi-a zis tata când am întrebat de ce n-am fost chemat. Din cauza unchiului. Care unchi? A, ăla despre care nici nu știam că există. L-am cunoscut abia după '89. A apărut într-un costum caraghios, ziceai că e clovn. Ne-a cucerit pe toți. Venise cu pungi de ajutoare și povești de-ți luau mințile.
Alina Ilie
Când iubești, sufletul pictează imaginile ce-ți roiesc în jur. Dragul îți spune cu inima, iar tu vezi atunci în jur o poveste în superlativul simțirii, îți amintești? Da, lângă noi era o băncuță de mult ruptă, vreascuri, fost culcuș de căprioare și rugi cu spinii pregătiți să te înghere. Te-am tras spre mine să te scap de ei, iar tu mi-ai spus că-i cel mai frumos apus, că verdele ăla crud, de munte, respiră prin tine. Chiar a fost cel mai frumos apus, a fost cel în care soarele a ars în orizonturi singurătatea mea.
