Weißes Gold, adică aur alb. Așa-i spuneau strămoșii mei. Stră-străbunicul meu, Karl, între altele, repara statuete și diferite vase. Când a ajuns în România, i s-a spus Carol, doctorul pietrelor. Tehnica presupunea să poți face porțelanul foarte subțire, care să se confunde cu nervurile statuii sau ale vasului reparat. Pe vremea aia, foamea de detalii a oamenilor nu se ostoise. Dacă lucrarea nu era respirația albă a unui mic dumnezeu tactil, n-o făcea. Eu îmi beau cafeaua din paharul de plastic.
Gabriela Marinescu
Draga mea, să-ți zic ultimul trend de pe Tiktok, declutering. Ochii încercănați ai Anei mirară nedumerirea. Asta înseamnă să faci curat în casă, lasă dragă cârpa de praf și aspiratorul, eu vorbesc despre debarasare de lucrurile care nu-ți mai folosesc, ălea vechi primite la pomeni și aniversări. Vinzi, dăruiești sau arunci. Simplu, nu, aruncă peste umăr la plecare prietena atotștiutoare. Ana împachetă ultimul bibelou de porțelan, achită ultima rată la stomatologie. Mâine va zâmbi cu mâinile în buzunare.
Andra Toropoc
Am spălat-o, am așezat-o în pat, i-am aranjat părul pe gât să ascund urmele. Era frumoasă, palidă, cu genele căzute peste obrajii de păpușă rece, doar degetele îi erau răsucite din agonia luptei. Două ore durase până-i fugise tot sângele și-n timpul ăsta mă apucase de haine cu disperare, cu ochii lărgiți de groază. Eu îi șopteam plângând: de ce ai plecat? mai voiam un an măcar, atât un singur an, mi-ai promis că vom fi ca în melodia noastră. Și înainte de-a suna la 112, am sărutat-o încă o dată.
