Copilul a ieșit pe uliță. Avea o ie înflorată. Găina a sărit gardul și l-a tras pe copil în râpă. Tatăl văzând-o, a prins-o și a azvârlit-o peste gard. Cocoșul s-a înfoiat și a sărit la bătaie. S-au încăierat în colbul drumului, ridicând o ceață prăfoasă. Tatăl l-a expediat cu un șut în târtiță până în vârful unui dud, dar curcanul și gâscanul, venind, s-au rățoit la tată. Mama, sosind cu un cuțit, a făcut seara orătăniilor. Lăbuch a avut cel mai gustos ospăț osos chiar în prima zi de primăvară.
Dorin Vasile
Este termenul. Am stat toată noaptea cu planul clădirii în față. Ceva nu se leagă. Luna e mai scurtă. Panică. Rătăcesc pe străzi. Orice. Datoria trebuie plătită. Intru într-un butic de cartier. Toți banii, acum, strig răgușit. Vânzătoarea nici nu clipește. N-avem cash. Doar mărțișoare. Înțeleg că n-am de ales. Umplu sacii. La colț, poliția mă oprește. Un agent ridică unul și îl privește atent. Drăguț. Pentru cine sunt? Îl privesc fix. Pentru toate femeile din viața mea. Un gest frumos, domnule. Drum bun.
Sanda Vaideș
Ngu și Nga nu se încălziseră niciodată de la razele soarelui. S-au născut în mijlocul zăpezilor și tot ceea ce știau era o lumină plăpîndă, carne și sînge. Într-o dimineață, Ngu ieși din peștera căptușită cu blănuri de mamut și privi uimit cum se topesc țurțurii dimprejur. O căldură cum nu mai simțise, cobora către el de la astrul ce strălucea fabulos și puternic. La picioarele lui, o plantă mică scotea capul din zăpadă. O culese cu blîndețe și o duse lui Nga. Marea Eră Glaciară era pe sfîrșite.
