Holteii din clanul mămăruțelor deciseră în zori să facă ceva deosebit pentru fetele din gașcă. Au pornit pe la fiecare să le invite la un ecler pistachio, înainte de cafeaua de dimineață. Mămăruța Mia i-a rugat să aștepte în hol, că ea mai avea de citit mesaje primite pe Facebook. Se făcu amiază, holteii aveau urechile lungite, iar Mia apăru îmbujorată și plină de buline noi, atât de multe, că nu-și mai putu urni aripile să zboare și au trebuit s-o care în spinare. Primăvara nu mai avea răbdare.
Gheorghiță Mircea
Gigi are cocoașă și mersul lui e opintit în drum spre piață, plasa de cumpărături pendulează în ritmul pașilor, are rolul cozii pisicii, îl echilibrează. Cumpără doar cartofi, nu are bani și, oricum, doar asta găsești în piață. Gigi salută pe toți zâmbind și toți îi răspund la fel. De fapt Gigi rânjește, dar și ceilalți rânjesc la fel. Le admiră cocoașele. Și-ar dori o cocoașă mai mare și îi invidiază văzându-i încărcând saci de cartofi în portbagaj. Ana vinde mărțișoare, dar nimeni nu cumpără. Ana nu are cocoașă.
Monica Ciurea
Ortanso, privămara mea, se clătină, cu lăcrămi viu, pă un' să te găsesc? Năuc, privește: iote, două cruci. Se-nchină și dă să întindă floarea. Cască ochii: ce făcuși, fomeie? Venii ca bou' să te asortez, luai ortensii, patru poli bocata și ce găsii? Zambile? Zaci fericită sub borcane pline, dă la vecinu' ăl dă lângă casă care nici moartă nu te lasă. Da' la nevasta lui, vecina, nicio floare? Asta-l spăla, îl da să bea și el tot după tine. Haidi pa. Alcoliuleităr. Și înfige floarea la vecina: na.
