Scrisoarea venise de dimineață când el era plecat la facultate. O luă cu mâini tremurânde și ochii îi căzură pe cuvintele fatidice: sunteți chemat să vă prezentați pentru încorporare în data de. În suflet și-n stomac simți cum îi crește plumb în timp ce la ușă se auziră bătăi puternice. Deschise și înăuntru tropăiră niște bocanci deformați purtând în ei mujici duhnind a vodcă. Ochii înroșiți îi studiară fizicul fin și din guri țâșniră râsete răutăcioase. În el se stingeau încet visurile tinereții.
Anca Sfâriac
De viață nu scapă nimeni. Vorbele terapeutului i se roteau în cap ca un stol de ciori. Singura certitudine e moartea. Și sânii tăiați, și terapiile. Când ești sănătos, ai 100 de probleme. Când ești bolnav, ai una singură. Mama ta a ales viața pentru tine, a ales să te nască. Al naibii terapeut, iar m-a făcut ferfeniță. Mail nou de la Institutul de Onco. Felicitări. Ați fost aleasă printre primii 50 de participanți din cadrul noului program de cercetare. Ce noroc că trăiesc. Hai s-o sun pe mama.
Titela Durnea
La 15 ani, n-a vrut să știe de prunc. L-a lepădat fără să-i privească ochii, ori să-i adulmece pielea. A apucat să vadă mâinile late ale moașei cum ridicau boțul înfășat în pled alb. Apoi ușa închisă. Tăcerea. A aflat de la mamă-sa, mult după ce i s-a-nchis rana trupului, că Isidor îl vânduse unor franțuzi. Prunci nu i-a mai dat Dumnezeu, ea zicea că-i pedeapsă, El că-i dar. După 25 de ani, când tânărul parizian i-a bătut la ușă, piatra din piept s-a prăvălit. Abia atunci a văzut în oglindă ce-avea scrijelit: mamă.
