Băi, frate, fii atent. Ies ieri din casă să verific cultura de diamante și văd un robot cu față de câine și o cameră de luat vederi pe cap și-mi aduc aminte că mi-au zis ăia de la Centrală c-au trimis pământenii o chestie, cum îi zice? Rover. Așa, rover, în fine, și-l văd că miroase un safir sau ce dracu' făcea. Ei, până s-apuc să trag ceva pe mine, înghițise toate safirele, trecuse și la cuarțuri. Și? Și i-am șters un laser peste ceafă, a căzut în crater. Dă și tu niște semiprețioase pân' la salariu, că-s praf.
Viorel Spinu
Ea venea mereu prima. Masa din stânga, lângă geam. Își scotea cartea. O cafea mică. Zâmbet vag către chelner. El apărea mereu la fix. Pulover negru. Se așeza la masa de lângă ușă. Comanda aceeași cafea. Ziar. Nu vorbeau niciodată. Uneori, își ridicau privirea în același timp. Apoi coborau ochii. Într-o marți, ea n-a venit. Ploua încet. El a intrat, s-a uitat spre masa de lângă. Goală. S-a așezat la locul lui. Chelnerul s-a apropiat. Ca de obicei? El a clătinat din cap. Nu. Două cafele, te rog.
Laura Stanciu
Tudore, am pierdut-o pe Rodi. Ce spui? Ați făcut accident? Prietenul lui oftă. A plecat de-acasă. A luat hainele, a luat tot din bucătărie. Fenomenal. Nici nu știam că sunteți certați. Înseamnă că dă divorț. A golit și boxa, unde aveam jumătate de casă. A luat și cauciucurile de vară. Ce nenorocită, iartă-mă. Dar când dracu, mă? În câteva ore, așa? A avut oameni, firmă de mutări, ceva? A avut timp, eu am fost cu șeful în delegație patru zile. Dar ce mă enervează e că mi-a luat cărțile lui Buzea.
