Nașul se proptește în ușa compartimentului: biletele la băieți, cine a mai urcat? Fiecare decartează câte zece lei, lecția e bine știută. Florin îi întinde o foaie: n-am bilet, faceți proces verbal, vă rog. Uite copia după buletin. Treceți bine prenumele, Florin cu y, că am mai contestat amenzi din cauza asta. Vedeți că CNP-ul are 13 cifre și puneți corect legea și articolul. A, și așezați bine indigoul să fie lizibil exemplarul meu, adică să îl pot citi. Nașul se scarpină în cap: data viitoare să vă luați bilet.
Arthur Ianoși
Pe Șină l-am cunoscut când viața îmi era la răscruce, mai exact la intersecția dintre libertate și vorbitor în weekend. Amiciția noastră s-a-nfiripat la un ness frecat cu lingurița mea, nu-i nicio surpriză că ne-a prins dimineața depănând amintiri din afara Jilavei și internalizându-ne afinitățile comune. Coincidența a făcut să ne eliberăm în aceeași zi, o Luni plină cu promisiuni reciproce. Caracterizați de parolism, am pus la cale o schemă Ponzi și tot coincidența ne-a adus împreună în același dosar. Doamne-ajută.
Laura Stanciu
Mergem acum într-o sală cu artefacte din România anilor '70, spune holograma unui ghid. Avem aici, pe biroul din stânga, un telefon cu disc. Urmăriți filmul de pe ecran. Da, este într-adevăr o curiozitate. Vă rog să nu atingeți exponatele. În casetele din mijlocul sălii găsiți diverse formulare printate, cele mai noi fiind cele despre regulile GDPR. Iată și dosarul cu șină, vedeta birocrației. Din epoca digitalizării, cei care vin la Muzeul Timpului sunt uimiți că încă se folosea hârtia în 2030.
