- Xilofonul. Ce nume simpatic!
- Te-a impresionat numele? Atunci haide să te fac să râzi. Acest instrument are o origine exotică: se găsește pe teritoriul Africii, dar și în țări din America Centrală - Nicaragua, Republica Dominicană, Mexic, Cuba, Guatemala. Mai mult, el este folosit în muzica populară din China, Coreea și Japonia, numai de către bărbați.
- N-am râs.
- Încă nu, dar poate ai să zâmbești acum, când îți voi da o listă cu o parte din numele pe care le poartă instrumentul pe întinsul globului: akadinda, amdinda, angklung, angremut, anzang, balafo, balafon, balangi, baza, bifanda, bila, carimba, chalung, chinditi, dan go, djil, doli-doli, elong, entaala, gambang kayu, genebres, ginebras, gyo, harmonica de bois, Holzharmonika, ilimba, imbila, kalakwa, kende, kinnery, ko-undou, ligneum psalterium, lulembe, madera y paja, madimba, madiumba, magondo, makata, marimba, mbila, menzan, mokkin, morka, ndara, njanga, nsantong, patouille, patola, penimba, pianito, ranat ek, roneat, roneat dek, saron jemblung, silimba, sticcato, tatung, teponastli, timbila, trog xilofon, vibrafon, vilangwi, xiloromba, xilosistron, yo, zangora.
- Am amețit de tot. Trebuie să țin eu minte toate numele astea?
- Îți ajunge dacă știi de xilofon. Poate, uneori, vei auzi și de marimba sau de vibrafon. Restul denumirilor, e prima și ultima oară când le-ntâlnești și ți le-am spus doar ca să-ți faci o idee despre răspândirea instrumentului, care nu este identic în toate aceste variante, dar respectă elementele principale.
- Adică?
- Este construit din lame de lemn, de lungimi și grosimi diferite, care sunt lovite cu două baghete.
- Știi să cânți ceva la el, chiar dacă nu ești chinez sau guatemalez?
- Cum să nu. Xilofonul s-a răspândit și în Europa. Chiar foarte mult. Ia du-te tu la un magazin de jucării, să vezi că ai să găsești un xilofon mic, cu două ciocănele, care sună asemănător cu cel mare.
Acum ascultăm două piese muzicale interpretate la xilofon. Să văd ce părere ai.
- A fost frumos. Nu știu ce să spun despre timbru.
- E puțin sec, dar cu o sonoritate foarte precisă. Am să-ți arăt acum, în comparație, un alt instrument cu sunete foarte bogate și profunde: clopotele.
- Din alea de biserică?
- Nu ar putea fi din alea, pentru că sunt foarte mari și grele și ar fi imposibil să fie transportate în orchestră. De sunat, sună ca ele, sau aproape. Poți vedea o explicație foarte bună. Înțelegi chiar dacă nu cunoști foarte bine limba engleză. Tu o cunoști, nu-i așa?
- Dar nu seamănă deloc cu clopotele bisericilor. Sunt niște tuburi atârnate. Cât mă pricep eu, cred că sunt din metal.
- Sunt din metal și sunt de lungimi diferite, fiind acordate pe înălțimi precise.
- Am voie să lovesc în ele?
- Chiar te rog.
- Ooo, ce frumos sună! Cred că m-am hotărât. Mă fac clopotar!!!
- Ușurel, Marty, știi tu... "că pe drumul din poveste...
-... înainte mult mai este." Știu, dar acum tot m-aș face clopotar.
- Bine-bine! Mai vedem noi. Poate o să-ți placă mai mult cum sună clopoțeii ăștia mai mici. Închizi puțin ochii? Așa. Ce zici?
- Ce sunete frumoase! Parcă-i un joc de clopoței.
- Joc de clopoței. Sugestiv. Așa se și cheamă instrumentul, dar e mai mult folosită denumirea în limba germană: Glockenspiel. Am înțeles că îți plac foarte mult poveștile. Ce ar fi să asculți o celebră melodie din Vrăjitorul din Oz?
- Mi-a plăcut! Instrumentul arată ca un xilofon.
- Da! Numai că plăcuțele sunt metalice. Uneori are o claviatură ca la pian, ca să-i fie mai ușor instrumentistului să cânte. Tot așa, adică asemănător cu pianul, mai este un instrument: celesta, instrument cu sunet pur și cristalin. Cu ea îți și închei prima categorie a instrumentelor de percuție. Cred că-ți ajunge și vom merge în sala alăturată să ne uităm la instrumentele cu înălțime nedeterminată. Vor fi pe gustul tău. Acum îți propun să ascultăm Dansul Zânei Dulciurilor din baletul Spărgătorul de nuci de Piotr Ilici Ceaikovski (1840-1893). Celesta iese în evidență și te vei bucura să o auzi.
- Zâna dulciurilor?? Sigur că mă bucur!
- Marty, Marty...
- Glumeam și eu puțin... Haide să ascultăm muzica. Mă așez comod.
Comod ne așezăm și noi și ne dăm întâlnire peste o săptămână. La revedere, dragii mei!
(va urma)