Murăturile și tricotatul au ceva în comun. E ok fără, dar e mai bine cu. Primele sunt dovadă că legumele au personalitate. Castravetele? Tare și arogant. Conopida? Tăcută, cu o prezență puternică. Gogoneaua? O roșie care n-a avut timp să se coacă, dar a zis Lasă, că mă descurc și așa. Rețetă originală dictată de bunica în timp ce tricota, recomandă să adaugi frunză de vișin, dar numai dacă afară bate vântul dinspre apus. Prea greu de stabilit direcția vântului, ochiurile se pierd, de aia zic, mai bine fără.
Vlad Mușat
A 9-a crimă. Victima, tot o gospodină desăvârșită. După 9 ani de căutări, criminalul a lăsat, în sfârșit, o urmă. A desfăcut un borcan de gogonele. Se pare că e vorba de un bărbat care locuiește în oraș, un vânzător de zarzavaturi, care a declarat că le-a ucis pe femei pentru că legumele trebuie să rămână proaspete, murăturile fiind lucrarea diavolului. E al doilea caz ciudat din oraș, după cel al criminalului care a omorât 4 vegetarieni și apoi le-a atârnat trupurile în carmangeria lui Gigi Păgânu.
Aurelian Țolescu
Eram cu toții niște acrituri. Volumul de muncă, riscul, lipsa de timp și de spațiu personal, ne transformaseră în niște persoane insensibile, exact cum varza nu mai simte moarea în putină. Dar șeful nostru era și dur și, aparent, rău și arunca cu buzduganul pe fiecare om care mai intra în decor, fără intenție, când își făcea datoria. Totuși, când nesuferitul maxim sesiza că e posibilă o nedreptate pentru un coleg, se făcea avocatul diavolului și era cea mai principială murătură. Un șef corect.
