Totul începu normal dimineața, domnul K sărută soția ca de obicei și plecă la serviciu. Tot ca de obicei, în pauză sună acasă să o anunțe că a comandat online o tubă. Post telefonic suspendat, auzi în receptor, dar zise că e o eroare. La 5 fix se urcă-n mașină și o luă către casă condus de vocea gps. Ați ajuns, îi spuse aceasta, dar K nu-și văzu casa. În locul casei, doar o cabină telefonică. Sună soția și surprins auzi în cabină soneria telefonului. Intră în cabină și ridică receptorul. A sosit tuba. K respiră ușurat.
Dana Popescu
O văd de la etaj cum pleacă, la fel de discret ca întotdeauna. După 40 de ani în care a pregătit sute de olimpici, a povestit despre Pitagora miilor de pisoi, cum îi alinta ea, poarta școlii care i-a fost mai mult decât o casă, se închide scârțâind în spatele ei. Știu că e ultima zi și mă urăsc că nu am avut curaj să cobor și să o îmbrățișeze pe cea care mi-a fost mai întâi profesor și apoi colegă și mentor. Îmi spun că voi avea mai mult timp în vacanță și că ne vom vedea atunci. Azi sun și nu răspunde nimeni.
Iulia Stavre
Mult prea devreme, accidentul stupid, clipa nefastă, acul accelerației oprit brusc, o dată cu ceasul vieții sale. Iubita, prea tânără pentru așa durere, s-a îmbrăcat în alb la înmormântare. În semn de protest, fără arme, cu sufletul liber se răfuia cu cea care îi răpise iubitul. Târziu, în noapte, printre luminile intermitente ale fulgerelor, pe noptieră, telefonul vibrează silențios. Numele lui apare pe ecran o fracțiune de secundă. A fost un vis urât, răsuflă ușurată. Sună înapoi cu mâinile tremurânde. Zadarnic.
