Fie un trapez isoscel înscris într-un cerc. Să se demonstreze că. Ușa clasei se deschide brusc. E directorul. Lăsați totul, trebuie să ieșim la săpat de porumb. Autobuzele ne așteaptă în fața școlii. Ajungem pe câmp. Luăm sapele în primire. Tai cu dușmănie de-a valma buruieni și fire de porumb înalte de două palme. Praful se ridică din țărâna uscată, mă îneacă. E cald, transpir în uniforma neagră, mi-am pus cravata roșie pe cap să mă apere de soare. Și totuși, dacă trasez o linie paralelă cu, voi putea arăta că.
Arthur Ianoși
Plecând de la premisa că românu-i frate cu codru' sau invers, mă aventurai ca un haiduc futurist în pădurea Racovățului, înarmat doar cu un toiag artizanal, un tub de Autan aproape gol și ultimul model de IPhone. Ba o poză, ba o-njurătură că se terminase Autanul, mă trezii atacat de toate insectele Moldovei, ca și cum simțiră ale dracu' că sunt oltean. I'auzi și tu, frați, lua-v-aș codrii-n, nici n-apucai să termin că auzii o voce tânguită. Arthur, să fim serioși, tu nu prea ești român 100%. Doinea codru, vere.
Aurelian Țolescu
De la fasolea gătită la cazan în armată mi s-a tras. Nemâncat, după o zi de instrucție, am înfulecat 2 porții de iahnie cu cârnați, juma' de pâine neagră și un ceai - spălătură de cană. Noaptea la 2 am început să gem de dureri de burtă, iar pe tren, în drum spre glorioasele munci agricole, au început să apară simptomele cu rezolvări urgente. Două săptămâni m-a ținut infecția intestinală, dar natura m-a salvat. La fiecare două ore, cu buzunarele pline de hârtie igienică, mă integram cu păpușoiul.
