Ies afară doar când e senin. Umblu legat la ochi până la școală. Nu ies în pauze, citesc. Colegii nu sunt răi cu mine, probabil se tem. Acum un an, mi-am dat seama că sunt diferit. În fiecare zi, când ieșeam la joacă cu Rareș, mă uitam la nori și vedeam că seamănă cu anumite animale: lupi, lei, urși. Din păcate, nu treceau zece minute și acele animale apăreau și terorizau satul. Rareș, după ce a fost alergat de un dinozaur uriaș, m-a pârât bunicii. Bunica m-a certat și mi-a interzis să-mi mai folosesc imaginația.
Răzvan Dițescu
Există o teorie conform căreia norii sunt vii. Se mișcă, se reproduc, se supără. Poate că de-aia a plouat când nu aveai umbrela la tine. E răzbunare. Privești cerul și aștepți un semn că merită să mergi mai departe. Un fulger, o stea căzătoare, ceva, orice. Dar cerul e mut. Totul e în capul tău. Te agăți de cer pentru că pământul te mușcă. Îți consumi visele privind în sus, când poate singura cale de scăpare e să sapi mai adânc în tine. Dar nu. Ți-e frică. E mai simplu să visezi în sus decât să mori în jos.
Monica Liana Radu
Ceasul din hol bătu ora 3. Stătea cu ochii pe geam și privea Carul Mare cu ochi aburiți. Lăfăit în mijlocul sufrageriei, trollerul împrumutat de la Cici se uita întrebător la ea. Dacă apare cometa pân' la 3 jumate, mâine dimineață plec. Îmi iau catrafusele și-am întins-o la mama, la Videle. Când se trezi, soarele incendia fereastra cu furie. Conchise dezamăgită că n-a fost să fie și se apucă să despacheteze. Acu' vine Gicu din delegație și tocana iar nu e gata. Poftim, să mai aștepți semne de sus.
