Zilele

De-aș putea să-mi trăiesc viața fără s-o scriu
aș avea parte de o dublă trăire

nimicul mi-ar fi mai la-ndemână, ca și prezența:
pagina, am crezut odată, oferă permanență

sfințește timpul, îi dă durată,
cuvintele mele, descopăr însă, nu sunt imune

la foc, potop, rătăcire, nici în forma lor digitală.
Rămâne riscul neînțelegerii. Din greșeală

pot fi downloadate de dușman. Nu vreau
să se piardă, însă mă sperie gândul

că nu se vor autodistruge la sfârșitul
vieții mele, sau al lucidității mele.

Poate-am folosit hârtia greșit, am așternut
în cerneală ce trebuia să rămână viu în cap,

parte a corpului, corp ce nu va dura.
Demult, la facultate, un prieten mi-a spus

că nu va ține jurnal niciodată, prefera
să trăiască momentul. M-am întors acasă

în iunie, am îndesat într-o pungă roz
- noi refoloseam pungile - tot ce scrisesem

din copilărie - și-am aruncat-o la gunoi.
Slavă Domnului sau economiei noastre

că mama m-a întrebat ce-i acolo și a fugit
pe alee să ia punga înapoi. Familia ei

pierduse cândva totul. Ea știa ce vreau să fiu,
ce eram deja. "Trebuie să le păstrezi!"

a țipat. Ea care nu țipa niciodată. Mai târziu
prietenul meu a avut aceeași părere. Dar mie

nu mi se potrivea ce i se potrivea lui. Îi plăcea
să argumenteze, era mereu prezent, cu gura mare,

și eu receptivă, mai ușor de convins
deși uneori mai dădeam câte-o replică. Acesta e rolul

facultății, se spune: discuțiile în contradictoriu
între colegi, până noaptea târziu. După câțiva ani

nu mai eram prieteni. El voise mai mult, eu rezervată,
ce să mai zici. Poate l-am judecat greșit -

platitudinile or fi și ele adevărate. Oricât
am reflectat, nu mi-am pus problema

ce impresie făcea prezența mea acolo.
Reflexia este o imagine, fața din oglindă;

a o privi nu-i egal cu a cerceta.
O fi existând pe undeva un observator neutru.

Seară de seară am scris Iată ce s-a întâmplat
ca un copil care-și trage din condei o mică viață

interesantă, confundându-și scrisul cu povestea,
de parcă-nțelesul scrisului ar fi însuși
scrisul.

(în perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2025, curatorul acestei rubrici este poeta Ioana Ieronim)