Ți-am trimis inimioare roșii, fețe zâmbitoare, pisici cu ochii mari și un unicorn mov. Am așteptat răspunsul tău, dar nu a venit. Ți-am trimis ploi, fulgere, săgeți. Nimic, niciun semn. Într-un final, am pus tot ce aveam: o avalanșă de chipuri, gesturi și simboluri. Telefonul s-a înroșit, ecranul a început să pâlpâie și a crăpat. Din el a ieșit o mână plină de culori care m-a apucat de încheietură și m-a tras înăuntru. Semnele mă înecau încet. Apoi, am simțit degetul tău pe tâmplă. M-ai împușcat cu un like.
Nic Ularu
Oare o să fac Alzheimer, după atâtea insomnii? Mă oftica toți ăștia care dorm buștean noapte de noapte și îmi lasă mie grijile universului. Încerc să nu mă gândesc la nimic, dar sunt asaltat de gânduri fără noimă, un gând erotic scurt cu Mia, intersectat de pericolul AI pentru umanitate. Mia mi-a dat o inimioară la o poză. Să fie un semn? Putea să dea un like banal. Mă duc la baie, mă văd în oglindă și sunt fericit că nu mi-a dat un emoji d'ăla râs cu lacrimi. Nasol să primești inimioare când îmbătrânești.
Georgiana Gabriela Fodor
Am lipit pe tablă câte un emoji pentru fiecare stare sufletească: bucuros, trist, speriat, nemulțumit, iubitor, furios și i-am rugat să vină pe rând să se identifice cu o stare, motivând. A decis cu greu și el să se apropie, cu pantofii tociți, cu hainele cam mari rămase de la frați. A ales chipul bucuros și a privit spre colegi câteva momente. Poți să ne spui de ce, David? Pentru că vin la școală, doamna. Acasă trebuie să fac curat, să dau la porc, la vacă, să merg la câmp, să mătur curtea. Zâmbete.
