Muncesc până târziu, i-am zis. N-a fost descurajat: Ne putem vedea după, nu adorm înainte de 1 noaptea. Sau în weekend. M-am grăbit să răspund: Weekendurile mi-s toate ocupate. A ridicat din sprâncene. Oare îl distra situația? M-am făcut că nu-i văd zâmbetul: Fac școala de șoferi, iau lecții de franceză și calc. Ahaha, l-am surprins, totuși. Calci? Da. Calc rufe. Cu cât sunt mai stresată, cu atât calc mai mult. Niciodată n-am avut totul atât de călcat ca anul ăsta, de când mă bați tu la cap.
Marina Borzescu
Zăpada intra prin crăpăturile casei ce sta să cadă sub povara anilor și a lipsurilor. Maria se aplecă asupra călcătorului ruginit. Copiii tăcuți păreau umbre fragile. Soțul ei intră murmurând rușinat: nu am găsit de lucru. Ea simți o sfârșeală: suntem fără speranță. O mână de copil o mângâie și îi întinse o bucată de pâine veche. Mami, e tot ce avem, dar măcar suntem împreună. Cuvintele curate îi atinseră sufletul. Își luă fiica în brațe și în ea se aprinse o flacără, mică dar suficientă pentru a înfrunta viața.
Sara Ungureanu
A băut paharul de vin, a mai tras un fum din trabuc și a plecat să se culce. Nu, nu părea diferit, nici nu a zis că-i este rău. Da, s-a comportat normal. Ne înțelegem, știți, ca orice cuplu căsătorit. Nu, nu l-am auzit să mă strige, televizorul era dat tare, mereu e așa când calc rufe și lui cămășile îi plac doar apretate. Pe mână m-am ars cu tigaia și vânătaia e de zilele trecute. Nu, nu sunt de la el. Închid telefonul și mă uit spre casa goală. Arunc fierul de călcat, îmi pun un pahar de vin și aprind un trabuc.
