Se bărbierea la două zile, cum făcuse mereu. Armata îl formase, forțase, forjase. Azi, îmbrăcat în pijamaua cu dungi de la răposata, a zăbovit în oglindă. Părea o zebră obosită. Coama de leu, mândria lui cândva, retezată an de an, era rărită, albă, pleșuvă. Ieri încercase să se tundă scurt. Frizerița a zis că are gât de girafă și nu îl prinde. I-a replicat că așa l-a prins toată viața. Ea, tăioasă: voi, elefanții ăștia bătrâni, ne stoarceți sufletul. A plecat și netuns. Acum, se uita la lamă. Mai e de folos?
Horațiu Dudău
Animalele se perindă. Hienele atacă în haită antilope fără apărare, devorându-le de vii sau lăsându-le câteodată un strop de viață, pe care să-l plângă în azile. Prădători cu blana lucind rag maiestuos, impunând clar cine este cel mai puternic. Scâncetul celor slabi nu ajunge în microfoanele camerelor de filmat, așa că toți îl ignoră. Turme întregi se aruncă în fluvii, sperând în viața de după crocodili. Scârbit, opresc știrile și schimb pe Animal planet. Măcar animalele adevărate nu ucid vise.
Gyorgy Gyorfi-Deak
Ca să plecăm singuri din cămin, au mărit chiria la 600 de lei. O cameră în gazdă costa 500 de lei. M-am mutat la Irma-néni. Ne-am înțeles foarte bine. Auzea mai greu, avea 82 de ani. I-am reparat radioul cu lămpi și i-am montat o sonerie care cânta In the jungle, the lion sleeps tonight. Puștanii au descoperit-o repede și apăsau pe buton, ca apoi să fugă fix sub fereastra mea. Stăteam la parter, dar n-am sărit pe geam, ci am ieșit pe ușa din spate și i-am luat ca din oală. Apoi am așteptat să apară părinții.
