De când nu mai are serviciu și iese doar prin cartier, lui Tudi îi place scandalul. Pe vremuri, se mai dădea cu autobuzul prin oraș, dar acum stă pe Tik-Tok ore în șir, întrerupte doar ca să-și facă o labă mediocră, cu ochii pe poza vreunei balerine. Când iese, găsește motiv de ceartă cu ăia pe care îi vede că au un rost, ca un câine care latră după toți bicicliștii. Se-ntoarce în garsoniera cu miros de prăjeală și usturoi și adoarme la TV, a cărui gălăgie i se amestecă în somn, iar Tudi visează că trăiește.
Răzvan Drăgoi
Câinele nu e propriu-zis rău, doar stă prost cu nervii. Nu e ca și cum se roagă să-ți moară pasiunea sau să ți se uzeze plăcuțele de frână. Lui nu-i pasă că exiști, doar îl enervează, ca pe mine, dar el are în fișa postului să muște, eu pot să bag maximum niște sarcasm. Nu sunt un animal, dacă n-o întrebați pe nevastă-mea, ceea ce n-are rost, că eu n-am soție, e doar un zvon răspândit de ea. Toată lumea zice despre câinele meu că e rău. În afară de vecinul Deng Xiaoping, care spune că ar fi bun.
Alexandra Buhudini
Fost-au începutul lumii, al focului, al zborului ș-al drumurilor pietruite, iară Timpul prin toate a trecut, ca un fum scăpat dintr-o țigară îngerească. Mândrul strivește țigara sub opincă și pășește în biserică, întru uitare. Tare-n duh și dulce-n spic, se închină Lui. Macii de pe ia lui zboară în numele Tatălui și-al Fiului și-al Sfântului Duh al ploii de toamnă. O babă cât o liturghie, i-a spălat picioarele regretelor cu părul și l-a trimis în lume, cu un ochi de câine în gură și unul în nas, să-mi sfâșie inima.
