Iese din apartament și bate la ușa noastră de trei ori scurt și o dată lung. Astăzi îl întâmpin într-un furou negru de dantelă și cu stiletto roșii, pregătită să-l surprind. Intră imediat în joc, zâmbind la fiecare față a mea. Îngenunchează, culege un fir din covor și mi-l oferă ca pe un bouton de fleur. Mă așez în brațele lui și îl miros; strănut, am uitat că sunt alergică la praf. Scoate o batistă imaginară și-mi șterge nasul. Dar sună ceasul: e timpul să redevenim părinți, copiii trebuie să ajungă de la școală.
Rozalia Cristea
Pielea lui neagră de la mama natură, când se lipește de pielea mea arsă în multe locuri din cauza a câtorva ore state în plus la soare, mă stârnește la maxim. La mal, barca este pregătită. Mergem, mă întreabă. Trebuia mai repede. Acum e fierbinte și barca, și soarele. Te acopăr cu trupul meu și ne lăsăm purtați de valuri. Data trecută așa am conceput-o pe Eva și mi s-a prăjit creierul. Acum ferim capul. Aplicăm o nouă poziție și cu ea nici nu rămâi gravidă. Care, care. Dacă ești curioasă, vino și ai să vezi.
Florentina Ghițescu
Am ajuns și eu la Veneția. Mi-a plăcut foarte tare. Oare ce-ar fi zis mamaia dacă ar fi ajuns aici? Păi eu cum aș duce gâștele la Beica? Ar trebui să vând căruța cu cal și să-mi iau o barcă. Și porcul unde l-aș crește? Nu, mamaie, nu aș putea să stau aici, mie îmi trebuie câmpul întins, îmi trebuie dealul cu pădurea lui, via pe care să o culeg toamna. Eu m-am născut să dau la sapă și să ud varza cu apă din gâldan. Mi-a plăcut la Veneția, m-am dat și cu gondola. Jumătate de oră, pe ceas, tarif fix.
