Să nu înveți copilul în brațe, îmi repetaseră tot timpul asistentele specializate, mai știau totul despre copii și câteva mătuși care mă vizitaseră zilnic la spital, ba au venit și acasă, după externare să îmi mai arate una alta despre bebeluși. După ce l-ai schimbat și i-ai dat să mănânce, îl lași singur în pătuț, să adoarmă, ce dacă plânge, așa sunt copiii, îmi dădeau ultimele indicații. Închideam ușa, alergam într-un suflet, te strângeam la piept ca pe o minune, voiam să te știu doar lângă mine.
Monica Cristina Tarța
Pot să merg singură oriunde și să fac orice. Am fost la Omu. Am fost la mall. În Bulgaria. La mare. La cort. În Deltă. M-am dat cu caiacul, barca și hidrobicicleta. Am mers cu mașină, tren, autocar și autorulotă. Am dormit într-un hamac. Am mâncat pizza la foc de tabără. Am sculptat în os. Am participat la numeroase concerte și chiar un spectacol de teatru, în culise. Am lins-o pe față pe cea mai mare prezentatoare de știri. Dar să nu fie vreodată o scară rulantă, căci atunci mă dor lăbuțele și vreau în brațe.
Dorin Vasile
A strigat Natașa când a văzut șoarecele ce tocmai atunci se gândise s-o taie pe ipotenuză. Nu am știut prea bine ce să fac, de, căram ditamai vaza Ming, dar cred că am ales bine, pentru că în următoarea secvență m-am pomenit pe podeaua udă cu Natașa în brațe, iar glonțul nemernicului de paznic a vâjâit pe deasupra noastră. S-a înfipt drept în craniul președintelui de pe perete, care zâmbea și înainte, și după. Atunci am simțit buzele calde și lipicioase ale Natașei. Pesemne umblase iar la borcanul cu miere.
