Abia după ce am înființat Sindicatul Renilor am ajuns aici. Spiridușii deja erau în grevă, nu mai produceau nimic pentru smiorcăiții care așteptau minuni sub brad, așa că l-am luat tare: ne dai jumate din afacere dacă vrei să mai zbori un pic pe deasupra fraierilor care-ți ridică osanale. Ho, patrupezii mei, vă dau, s-a speriat babalâcul. Ho, ho, i-am ars două copite-n fund, că prea ne-a lăsat pauperi atâția ani. Ho, ho, ho, am râs cu toții când ne-am văzut numele scrise clar pe statul de plată.
Andreea Marza
Cu ochii căutând stânga-dreapta, se repede și ia creionul ascuns în spatele sobei. Pe o margine de ziar începe să scrie, cu sufletul la gură. Dragă Moșule, te rog să aduci lemne de foc, un ilic pentru Tinicuța, o șubă pentru bunica și, pentru mine, o minge, că tare mi-o doresc. Apoi pune creionul la loc, cu grijă, exact cum fusese, cu radiera lipită de gutuie. Împăturește colțul galben al ziarului și îl bagă în buzunar. Pesemne, i-l va da poștașului. Ionel nu știe însă că Moș Crăciun vine doar la copiii bogați.
Arthur Ianoși
de când mă știu, lăsată din moși crăciunoși, scrisă cu litere de aur chiar la final, motivația supremă, regula de trei simple și una cu spumă. DON'T FORGET TO FEED THE RAINBEERS. De-asta Moșu face mereu un ocol pe la Curbura Carpaților, să-și facă plinul cu Ciucaș. Stă picior peste picior pe o stâncă golașă, hrănește ploaia cu bere și înțelege tot: nu renii trag sania, ci setea lumii. Ciucaș, zice el, probably the second best beer in the world, își mângâie burdihanul generos, apoi bifează lista. Cu spumă.
