Se strecura printre câinii de pe moșie, atentă la fiecare sunet și, în clipa în care a sărit gardul, a știut că nu mai era cale de întoarcere. În timp ce alerga, Ilinca se gândea că mama ei va găsi scrisoarea dimineața. Vor spune că și-a pierdut mințile, că a confundat libertatea cu rătăcirea. Acceptase asta dinainte. Le scrisese că o pot numi cum vor, dar nu mai conta. Ea voia doar libertate. Gândul acesta îi dădea o stare de euforie. În depărtare o aștepta șatra, focuri mici, chiuituri, o viață fără porți.
Dorin Vasile
Pe la doi sau trei ani îmi aranja pantofii după înălțimea tocului și râdeam când se străduia să-i probeze. A continuat cu hainele din șifonierul meu. M-am tulburat puțin când am descoperit că-mi umbla prin farduri și i-am spus că rozul nu e o culoare potrivită. După o petrecere, a venit cu un coleg și vorbeau cam ciudat, apoi s-au dus să se culce. Petre a zis că, na, or fi băut ceva. Am fost de acord. Mult timp mi-am spus că nu era nimic de înțeles, doar o beție, iar băiatul mamei a rămas același.
Gheorghiță Mircea
Sunt beată, mamă. Se vede că semeni cu tac-tu. De când te-a născut mi-am dat seama că o să fii la fel. Dar tu, mamă, n-ai băut? Nu se putea altfel, eram frezor la Sculărie, când a apărut tac-tu cu fusta ăia comunistă plisată și, când s-a învârtit printre strunguri de i s-au văzut picioarele deasupra genunchilor, am cedat. M-a dus la Trei Carcalaci la băut, de muci m-am făcut, m-a sedus și a rămas gravid cu tine. Am luat-o. Acu unde e tata? În baie, încercă sutienul cel nou. Ce faci, vomiți? Vrei ligheanul Vasilică?
