După ce s-a isprăvit Mai, am tot încercat să fac rost de-o altă inimă, pentru că a mea era praf. Știam că și a lui Tai, dar el fusese mereu stricat și, oricum, nu mai simțea nimic. Eram deja departe de casă, într-un tren care ar fi trebuit să mă ducă departe. Un călugăr în robă ponosită s-a așezat în fața mea. Părea mai flămând decât mine. Am scormonit în buzunare și i-am dat monedele pe care le mai aveam. Le-a agitat puțin și mi le-a întins înapoi. Acum, ar trebui să îți ajungă de-o inimă nouă.
Monica Bologa
L-am întâlnit pe Maslow într-o sală goală, cu pereți albi. Stătea lângă piramida lui, calm, sigur pe el. I-am spus că habar n-are de nevoile mele. Că n-am murit niciodată de foame, dar am murit de lipsă. Am luat o piatră și-am aruncat-o cu putere. Apoi încă una. Piramida s-a făcut praf. Am reconstruit-o încet. La bază am pus o saltea și un italian care-mi turna într-un pahar romantism cu iz de limoncello. Restul s-au așezat singure. Aerul, apa, și alte nevoi au urcat sus, fragile. Respir greu, dar sunt vie.
Gabriel Rusu
Unii își doresc validare. Se plimbă toată ziua prin oraș folosind păcatul originar pentru a extrage cadre filtrate în amănunt, iar apoi spun că raiul este pe pământ. Alții își doresc putere. O mașină cu 400 de cai, fiindcă vor să fie cu o secundă înaintea timpului. Unii sunt controlați de pântec. Săracii visează că luna e o felie de șuncă presată ce se așterne peste colțul de pâine rămas pe masă. Eu sunt marginalizat. Vreau să conserv întreaga esență a sufletului într-un obiect mic. Chestia asta e lipsită de sens.
