Ploaia măruntă cădea ritmic pe borurile pălăriei elegante. Sabina ridică gulerul trenciului, mai mult ca un gest automat, oricum nu simțea frigul. Aprinse ecranul telefonului, căută ultima conversație cu el și reciti cuvintele care o biciuiau mai grozav ca vântul de afară. Fusese o despărțire calmă, discretă, un rămas bun inevitabil. Stinse ecranul, strecură telefonul în buzunar și păși pe aleea cunoscută. După 3 ani, la mormântul lui, venise vremea să facă pace cu rivala implacabilă.
Gabriel Moldovan
SMS-ul e scurt. Te-am visat. Trei ani de absență se comprimă într-o propoziție fără explicații, dar cu o mie de ramificații. Își imaginează dor, regret, o posibilă revenire. Începe să scrie, apoi șterge și rescrie, proiectând sensuri. Relația din prezent se fisurează sub povara unui presupus vis. Când, în final, cere lămuriri, află că mesajul a fost trimis automat de o aplicație care sugerează reconectări. Fosta nici nu știa. El însă își pierduse deja prezentul pentru un vis care nu fusese niciodată cu adevărat.
Paul Dârvariu
Când vei citi acest mesaj, eu nu voi mai fi... Chiar dacă nu te văd, îmi imaginez că rânjești fericită. Nu te grăbi, Micșunico. Citește continuarea: ... nu voi mai fi milionar. Acum te-ai bosumflat, speriată că ți se va micșora pensia alimentară. Iar te-ai grăbit. Citește noua continuare: Voi fi miliardar. Acum te bucuri, lacomo. Doar că mesajul complet este: Când vei citi acest mesaj, eu nu voi mai fi milionar. Voi fi miliardar. Apoi îmi voi dona averea fundației Salvați Bărbații Înșelați de Neveste.
