Se muta ca țiganu' cu cortul, de când aflase de boala fetiței. Prima oară a vândut casa și a luat una mai mică, tratamentul fiind costisitor. După o vreme, iară s-a mutat; gard în gard cu școala, astfel ca cea mică să nu se obosească prea tare, nu avea voie. Și-așa, și tot era un efort uriaș pentru ea, dar îi plăcea atât de mult să-nvețe. Când starea i s-a înrăutățit, mama a fost nevoită să găsească o căsuță lângă spital. Dar nici aceea nu a fost să fie. S-a mutat apoi în alta, gard în gard cu cimitirul. Și ultima.
Loredana Stoian
Rețeta e simplă. O ușă care se bălăngăne în toiul nopții, obiecte zburătoare, un pleacă alungit și sfredelitor. Funcționează mereu. Se mută în altă locuință sau la nebuni. De 6 luni, nu mai vin proprietari noi. Regret că i-am alungat, casa e plină de gândaci și n-are cine curăța, căci mâinile mele trec prin toate obiectele. Îmi dau fiori pe ectoplasmă. Vreau să mă mut. Primește cineva o fantomă blândă? Am 100.000 de Denarius provinciali. Vă zic unde i-am ascuns. Chiar nimeni? Știți câte poți cumpăra cu banii ăștia?
Gabriel Moldovan
În mijlocul camerei, cutiile de carton sunt sarcofage ale unei identități extrase chirurgical. Aerul miroase a igrasie și sare, iar noua locuință e doar un spațiu de negociere a supraviețuirii. Investigația m-a exilat în umbră, dar Iulia m-a găsit. Replica ei perfectă, cu alunița tatuată pe gât, îmi soarbe vinul și îmi testează pulsul. În penumbră, loialitatea se sfărâmă. Nu poți lăsa în urmă o fantomă care are cheile tuturor ușilor tale interioare. Degeaba am schimbat adresa. Jocul e același, doar miza e brută.
