Gemeni monozigoți. Nu se știa care e unu' și care-i altul. Nu știa nici mămica lor. Iar ei se tot țineau de șotii pe seama asta. Se dădea unul drept altul. La joacă, la școală, apoi chiar și la gagici. Nici când au ieșit pe pâine nu s-au potolit. Unul polițist, cellalt instalator. Să vadă cu ce se mănâncă. Pentru instalator a fost simplu în stradă. Fluierul și două comenzi. Hai. Stai. Distractiv. Însă polițaiul a fost depășit. De viteza apei care țâșnea din țeavă. Și ce să facă? Proces verbal și robinetul suspendat.
Gladiola Chete
În epoca AI instalatorul și traducătorul împart o dilemă existențială neașteptată. Algoritmul știe aproape tot. Declină verbe, calculează presiuni, traduce instant și recomandă soluții. Totuși, când țeava plesnește la trei dimineața, AI-ul nu se bagă sub chiuvetă. Iar când o frază are ironie, aluzie sau o nuanță de disperare elegantă, algoritmul traduce corect și ratează complet sensul. Mașina calculează, omul încă repară lumea, uneori doar cu experiența de a ști că nici țeava, nici limba nu ascultă de algoritmi.
Dorin Vasile
Toți instalatorii desfundă scurgeri. Unii oameni se tem de scurgeri. Prin urmare, unii oameni se tem de instalatori. Toate scurgerile au o cauză. Unele întâlniri cresc presiunea în țevi. Deci unele întâlniri provoacă scurgeri. Instalatorul vede miezul lucrurilor. Cine vede esența nu mai crede aparențele. Deci instalatorul nu crede aparențele. Orice reparație presupune o ruptură. A fi instalator înseamnă a repara. Deci a fi instalator presupune a cunoaște ruptura. A nu fi instalator înseamnă a aștepta instalatorul.
