Floarea de cireș (sakura) este floarea națională a Japoniei și este profund înrădăcinată în multe aspecte ale culturii japoneze. Cu o nerăbdare care se apropie de manie, japonezii așteaptă înflorirea cireșilor în fiecare primăvară. Fac asta de peste o mie de ani. Venirea primăverii anunță revenirea florilor de cireș, care timp de cinci-șase săptămâni se răspândesc și se aștern ca o pătură parfumată de catifea albă și roz în toată țara, de la sud la nord. Odată ce începe să înflorească, sakura atinge maturitatea completă în aproximativ șapte până la zece zile, înainte de a începe să plutească grațios, petală cu petală, spre pământ.
Japonezii cred că înflorirea arborilor simbolizează trecerea vieții, iar ciclul florilor de cireș este văzut ca o metaforă pentru natura efemeră a vieții în sine - un timp de reflecție asupra realizărilor trecute și a viitorului. Observarea și admirarea copacilor care înfloresc este o sărbătoare națională numită "hanami", când familii, prieteni și grupuri de colegi se adună și sărbătoresc prin picnicuri cu mâncare și multă băutură, sub cireșii înfloriți din parcuri sau din grădinile templelor.
Tradiția datează din perioada Heian și era inițial limitată la elita Curții Imperiale, dar s-a răspândit repede în societatea samurailor și apoi, în perioada Edo, și la oamenii de rând.
Perioada înfloririi cireșului este prognozată și urmărită cu atenție de Asociația Japoneză de Meteorologie în fiecare an, iar milioane de oameni își planifică vacanțele sau evenimentele de familie în jurul sosirii ei. Diferențele climatice accentuate determină o înflorire eșalonată - un "front al florilor de cireș" numit sakura zensen, monitorizat în buletinele meteo pe măsură ce înaintează din Fukuoka, prin Tokyo și spre nord, în Sapporo. Primele flori apar în insulele subtropicale din sudul Okinawa în februarie, în timp ce pe insula nordică Hokkaido înfloresc abia la sfârșitul lunii aprilie.
Florile apar în mai multe faze, fiecare remarcabilă în felul ei. Înflorirea este raportată chiar și în buletinele de știri, astfel încât cei care urmăresc cu religiozitate deplasarea "valului" să știe exact stadiul înfloririi în fiecare parte a Japoniei. Ziarele publică articole despre principalele festivaluri ale florilor de cireș, iar expresii de genul "florile sunt devreme în Okinawa anul acesta" sau "ploaia târzie din Kyoto și-a pus amprenta asupra florilor" abundă în această perioadă în buletinele televiziunilor.
Sezonul de înflorire este scurt, oferind familiilor japoneze doar unul sau poate două weekenduri pentru o excursie în mijlocul naturii. Mii de oameni umplu parcurile pentru a organiza ospețe sub copacii înfloriți, iar în orașele mari veselia cu sake și bere se prelungește până târziu în noapte sub lumina felinarelor de hârtie. Telefoanele și camerele foto se declanșează fără oprire. Fotografiile suprasaturează apoi rețelele de socializare, iar astfel florile de cireș se metamorfozează și se extind electronic mult timp după ce s-au ofilit și au încetat să mai existe.
În timpul sezonului sakura, inima și sufletul cultural al Japoniei este Kyoto - fosta capitală imperială. Întregul oraș este transfigurat în nori de flori roz, iar mulțimile de petrecăreți se adună pentru a mânca, bea și cânta. Locurile populare pentru observarea florilor sunt pline de oameni, vânzători de mâncare și covoare albastre. Companiile rezervă în avans locuri pentru petrecerile angajaților și trimit stagiarii să păzească covoarele și rezervele de alcool. În timp ce fotografii încearcă să surprindă florile trecătoare, zeci de tinere îmbrăcate în kimonouri și rochii roz trag în jos crengile încărcate de flori pentru a-și încadra fețele între ele și a realiza portretul perfect.
Cele mai bune locuri pentru a urmări emblematicele flori de sakura sunt Templul Hirano - renumit pentru marea varietate de cireși care împodobesc grădina templului - Calea Filosofului, promenada care se întinde de-a lungul canalului ce leagă templele Nanzenji și Ginkakuji, și Parcul Maruyama. Cu un cireș plângător uriaș plantat încă din perioada Meiji, Parcul Maruyama este epicentrul admirării florilor de cireș din Kyoto și locul preferat pentru petrecerile hanami - iluminat de reflectoare, copacul strălucește ca o explozie roz în mijlocul unei mări de oameni.
Una dintre componentele centrale ale acestei sărbători este hanami bento - cutia cu mâncare pentru hanami. Ambalate cu grijă, fie că sunt făcute în casă, fie că sunt cumpărate din magazine și restaurante, aceste cutii explodează literalmente de culoare și exuberanță, la fel ca florile în sine. Însoțită de exclamații de încântare și admirație, deschiderea unei cutii de hanami bento este de fiecare dată o bucurie aparte.
Petalele de sakura care cad au multe semnificații interconectate. Ele definesc întreaga simbolistică japoneză pentru acest anotimp, asociindu-l cu puritatea, speranța noilor începuturi și a primei iubiri, dar pot reprezenta și fragilitatea frumuseții, a vieții sau a iubirii. Frumusețea lor extremă și ofilirea lor atât de rapidă le-au făcut să fie adesea asociate cu spiritul de onoare și sacrificiu, sau chiar cu mortalitatea. Din acest motiv, au fost mereu admirate de războinicii samurai, care și-au văzut în ele propria existență trecătoare, în timp ce în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, soldații kamikaze pictau flori de sakura pe avioanele lor înainte de a fi trimiși în misiunile sinucigașe.
Sunt în parcul Maruyama și m-am așezat pe una din băncile de unde pot privi cireșii care se oglindesc în apa micului iaz Hyotan. Câteva păsărele sar haotic de pe o creangă pe alta, scuturând arborii într-o ploaie de flori și lăsând crengile goale. Sezonul s-a sfârșit. Florile vor reveni primăvara viitoare și odată cu ele și ritualul efemerității umane, dar revendicarea japonezilor asupra experienței cireșilor înfloriți va rămâne perpetuă.
(click pe oricare fotografie pentru slideshow)
