Pricop aruncă un ciorap pe spătar, pe celălalt, găurit la degetul mare, îl lasă pe covor. Dă fuga la frigider, după lăptuci a pitit o bere la cutie. În bibliotecă, în spatele Bibliei, într-un celofan, are un trabuc cubanez, de la vecinul Panfil. Se așază în fotoliu direct cu blugii de muncă, trage noptiera, pune picioarele pe ea. Aprinde trabucul, trage adânc, viațăăă, se gândește. Se aude ușa, Pric înghite fumul, vocea Verei din hol: Pierdui rata dă șase. Mă duc mâine la mămica. Te-apucași să dai cu aspiratoru'?
Elena Fermuș
Sentimentul a fost că viața mă vinde unei alte vieți. Una cu care nici până azi n-am reușit să mă împac. Umărul pe care îmi puneam capul s-a făcut cruce. Eu - lacrimă, tu - vis. Mirosul tău mi-a rămas în fiecare respirație. Ești peste tot și niciunde. Și eu tot continui să te caut. Te văd adesea-n sute de femei cu păr alb sub basma. Dar ele au fiicele lor. Și mă mint că o să apari și tu de undeva. Degeaba, dorul nu se vindecă cu amăgiri. Știi ce? O să te găsesc în viața următoare. Și să nu îndrăznești să mai pleci.
Gabriel Rusu
Am căutat fără speranță un croitor capabil să-mi cârpească bucățile de suflet. Am găsit cu greu un atelier, punând pe masă sacul menajer i-am spus că asta e toată averea mea. Se mai poate face ceva? Imposibil, mi-a răspuns. Totuși domnule, dacă ar fi să priviți situația dintr-un punct de vedere optimist, acum aveți mai mult de dăruit celorlalți. Trebuie să iubiți tot ce vă înconjoară, ați încercat asta? Am ieșit și m-am așezat pe o bancă. Am hrănit câțiva porumbei cu rămășițele din sac. M-am simțit mai bine.
